Gratuit CAS
Un tranzit intestinal normal, fără probleme, este un semn de sănătate, deoarece eliminarea regulată a bolului fecal înseamnă că aparatul digestiv funcționează în parametri normali.
Când apar dificultăți sau disfuncții în eliminarea bolului fecal vorbim despre constipație, care nu este o boală, ci un simptom.
Constipația afectează o treime dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, însă poate apărea la orice vârstă. Conform Organizației Mondiale de Gastroenterologie, putem vorbi despre constipație atunci când o persoană care nu ia laxative se confruntă cu cel puțin două dintre situațiile următoare, într-un interval de 3 luni dintr-un an:
- mai puțin de 3 scaune într-o săptămână
- mai mult de 25 % dintre scaune au o consistență tare
- senzația de evacuare incompletă în mai mult de 25% dintre scaune
- dificultăți de eliminare a bolului fecal în mai mult de 25% dintre scaune
- necesitatea a manipula bolul fecal pentru a-l elimina
Aceste situații pot apărea ocazional la orice persoană, scaunele mai rare sau dificultatea de eliminare a bolului fecal fiind fenomene frecvente. Dacă însă episoadele de constipație sunt tot mai dese, constipația poate deveni cronică. De altfel, constipația reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome gastrointestinale semnalate medicului.
Cum apare constipația?
În mod normal, un organism sănătos va extrage din alimente toți nutrienții de care are nevoie. Apoi, ceea ce rămâne din acest proces de extragere a nutrienților va trece din intestinul subțire în colon. În colon, din produșii de digestie se va extrage și apa, rezultând bolul fecal. Dacă tranzitul intestinal este mai lent decât normal, atunci bolul fecal stă prea mult în colon și va fi atât de deshidratat încât eliminarea va fi mai dificilă. Un tranzit lent pe perioade lungi poate avea consecințe neplăcute precum apariția hemoroizilor, fisurilor anale, diverticulita sau incontinența urinară. Așadar constipația trebuie semnalată medicului care va avea recomandări în ceea ce privește stilul de viață, dar și un set complet de teste și analize pentru a vedea dacă nu cumva constipația este produsă de o afecțiune.
Stilul de viață și anumite medicamente pot genera constipație
Constipația apare pe fondul unor obiceiuri care fac parte dintr-un stil de viață dezechilibrat sau datorita consumului unor anumite medicamente.
- Constipația poate fi generată de un consumul scăzut de fibre, conținute de legume, fructe și cereale integrale. În mod normal, ar trebui ca dietele corecte să conțină 25-30 de grame de fibre pe zi.
- Deshidrarea duce la constipație. De aici și recomandarea de a bea apă suficientă (2, 7 litri de lichide pe zi femeile și 3,7 litri bărbații).
- Sedentarismul este un alt factor de risc pentru constipație. Lipsa tonusului muscular poate îngreuna eliminarea materiilor fecale.
- Abuzul de laxative poate duce pe termen lung la instalarea constipației, pentru că poate fi afectata motilitatea colonului.
- Anumite clase de medicamente, recomandate în diverse afecțiuni, pot avea drept efect colateral constipația. Printre acestea se regăsesc antiacidele cu aluminiu, antialgicele puternice, antispasticele, antidepresivele, sedativele, tranchilizantele, suplimentele cu fier, diureticele, anticolinergicele, anticolvulsivele și blocantele canalului de calciu.
- Ignorarea nevoii de a merge la toaletă și amânarea acesteia. Dacă acest comportament se tot repetă, bolul fecal se va elimina cu dificultate.
- Sarcina poate fi o perioadă în care poată apărea constipația din cauza modificărilor hormonale și a presiunii pe care o pune pe intestine.
Așadar, schimbarea stilului de viață poate duce la normalizarea tranzitului intestinal. Consumul crescut de fibre, mișcarea și hidratarea corectă pot fi adoptate de orice persoană, cu atât mai mult cât există un risc crescut de constipație ca urmare a medicației sau sarcinii. În cazul în care constipația persistă, este momentul unei vizite la medic.
Ce boli poate ascunde constipația?
Constipația nu este doar o consecință a unor dezechilibre alimentare, a deshidratării sau a unor situații particulare cum sunt administrarea unor medicamente sau sarcina. Constipația apare și ca urmare a unor afecțiuni care trebuie investigate. Iată ce afecțiuni pot da constipație.
Cancerul colorectal. Tumorile maligne colorectale sunt printre cele mai frecvente la ora actuală, peste 1, 9 milioane de persoane fiind diagnosticate în 2020 cu acest tip de cancer.
Cancerul ovarian. Printre simptomele acestui tip de cancer extrem de periculos se poate menționa și constipația.
Tulburările endocrine. Printre disfuncțiile și bolile care pot provoca episoade de constipație se numără hipotiroidia, diabetul, uremia și hipercalcemia.
Sindromul de colon iritabil. Pacienții diagnosticați cu această afecțiune pot avea episoade de constipație care alternează cu cele de diaree. De asemenea, aceste persoane se pot confrunta cu un disconfort abdominal accentuat, cu crampe și balonare.
Afecțiunile diverticulare. Diverticuloza și diverticulita apar la nivelul colonului și implică prezența, cu sau fără inflamație și infecție, a unor mici săculeți (diverticuli) în peretele colonului.
Afecțiuni neurologice. Afectarea structurilor nervoase în traumatismele coloanei vertebrale, în scleroză multiplă, accident vascular cerebral sau Parkinson poate duce la constipație.
Anumite tulburări și malformații intestinale. În această categorie, se pot menționa fistulele tractului digestiv, atrezia de colon, anusul imperforat, volvulusul intestinal și malrotația. Și obstrucțiile intestinale duc la constipație.
Și alte afecțiuni precum lupusul, sclerodermia și amiloidoza pot genera eliminarea cu dificultate sau întârziere a bolului fecal.
Ce investigații trebuie făcute regulat?
Având în vedere afecțiunile menționate, constipația nu trebuie neglijată. Dacă schimbarea stilului de viață nu dă rezultate, atunci e necesară vizita la medic. Acesta poate recomanda un set de analize și investigații precum analiza materiilor fecale, ecografia, colonoscopia, colonoscopia virtuală, CT sau RMN, în cazul în care suspectează prezența unei tumori la nivel abdominal.
În funcție de rezultatul investigațiilor, echipele multidisciplinare de specialiști vor stabili protocolul de tratament, pentru fiecare caz în parte.
Surse:
