Gratuit CAS
Conform estimărilor rezultate din mai multe studii, 25% dintre persoane suferă de steatoză hepatică non-alcoolică sau ficat gras. Aceasta presupune acumularea de grăsimi la nivelul ficatului, acumulare extrem de periculoasă pentru sănătate. Există persoane la care acumularea de grăsimi nu este însoțită și de inflamație. Însă medicii diagnostichează și o formă de steatoză hepatică non-alcoolică, steatohepatita, la care excesul de grăsimi din ficat este asociat cu prezența inflamației și afectarea celulelor hepatice. Inflamația și afectarea hepatică sunt foarte periculoase, întrucât pot evolua spre fibroză, ciroză și cancer hepatic. Până la această oră, specialiștii nu pot spune cu precizie de ce anumite persoane se confruntă doar cu acumularea de grăsimi, în timp ce altele sunt diagnosticate și cu inflamație sau afectarea ficatului.
De ce apare ficatul gras?
Steatoza hepatică non-alcoolică apare la frecvent la persoane care au și alte afecțiuni precum diabetul sau obezitatea. Conform unor studii, între o treime și două treimi dintre pacienții cu diabet au ficat gras. Această situație este prezentă la 75 dintre persoanele cu greutate peste limită și la 90 la sută dintre cele cu obezitate morbidă. În plus, mai multe cercetări arată că steatoza hepatică este asociată cu valori crescute ale grăsimilor din sânge, hipertensiune, rezistență la insulină și sindrom metabolic. Sindromul metabolic este un complex de situații medicale care include prezența grăsimii abdominale, circumferința mare a taliei, nivel crescut de trigliceride, nivel scăzut la HDL colesterol (colesterolul bun), hipertensiune și glicemie crescută sau chiar diabet.
Și moștenirea genetică, dieta dezechilibrată și anumite tulburări digestive cresc riscul de steatoză. Astfel, prezența anumitor gene crește riscul de ficat gras, la fel și excesul de sucuri și alimente cu fructoză. Pe lângă aceasta, anumite particularități ale microbiomului intestinal (totalitatea bacteriilor din intestine) pot fi asociate cu steatoza hepatică non-alcoolică.
Cum se diagnotichează ficatul gras?
De obicei, steatoza hepatică non-alcoolică nu dă simptome, dar poate fi însoțită de oboseală excesivă, slăbiciune și disconfort în partea dreaptă, sub coaste.
Pentru a diagnostica ficatul gras, medicul gastroenterolog va face o serie de evaluări, care pot include examenul clinic, analizele de sânge, investigațiile imagistice (ecografia, fibroscan) și chiar biopsia hepatică.
Cum se tratează steatoza hepatică?
Până la această oră, nu există un tratament țintit al ficatului gras. Pacienții care au boli asociate sunt sfătuiți să-și respecte tratamentele recomandate pentru acestea. Cele mai multe cazuri de steatoza hepatică nu evoluează spre faze avansate, cu afectarea hepatică, afectare ce poate necesita chiar și transplant. În anumite situații, administrarea de vitamina E poate ajuta. La fel și un medicament numit pioglitazone, recomandat în diabet.
Însă cel mai bun tratament pentru managementul steatozei hepatice este schimbarea stilului de viață. Printre măsurile recomandate se numără:
- Eliminarea excesului de greutate. Scăderea în greutate cu un procent de 5% poate îmbunătăți rezultatele analizelor, însă ar trebui atins un procent de cel puțin 10 % pentru a reduce procentul de inflamație și pentru a face reversibil procesul de fibrozare. Indicele de masă corporală pe care ar trebui să-l atingă pacienții cu steatoză hepatică ar trebui să fie între 18, 5 și 24, 9. Slăbirea ar trebuie să fie lentă, pentru că eliminarea prea rapidă a unui număr mare de kilograme poate agrava steatoza. O soluție care poate fi luată în calcul este intervenția bariatrică de reducere a stomacului.
- Adoptarea unei diete echilibrate. Pacienții cu steatoză hepatică ar trebui să reducă excesul de grăsimi, zahăr și sare din regimul alimentar și să consume preponderent legume, pește, cereale, nuci, ulei de măsline și carne slabă de pasăre. Atenție maximă la fructe, pentru că excesul poate duce la acumularea de grăsime în ficat din cauza fructozei. Cele mai periculoase produse cu fructoză sunt sucurile de fructe și băuturile cu fructoză adăugată. Apa este de preferat tuturor băuturilor îndulcite. De asemenea, consumul de cafeau (două cești pe zi) poate fi o soluție pentru a reduce riscul de fibrozare. Alcool, produsele din făină albă și prăjelile ar trebui evitate.
- Evitarea sedentarismului. Mișcarea constantă și susținută poate duce la eliminarea grăsimilor din ficat, iar activitatea fizică moderată ar trebui să fie de minimum 150 de minute săptămânal.
Ce alimente trebuie consumate obligatoriu de către pacienții cu ficat gras?
Pe lângă cafea, există o serie de alimente care trebuie consumate de către pacienții cu steatoză hepatică. Printre acestea se numără spanacul, soia, leguminoasele, peștii bogați în omega-3 (somon, sardine), ovăzul (conține multe fibre de calitate), turmericul și semințele crude de floarea-soarelui, bogate în vitamina E.
Surse:
