Menopauza reprezintă o etapă firească în viața oricărei femei. În medie, vârsta opririi definitive a ciclului menstrual este între 45 și 58 de ani. Aceasta diferă de la o persoană la alta și este influențată de mai mulți factori printre care se numără vârsta primei menstruații, vârsta la care a intrat mama la menopauză, anumite tratamente medicamentoase sau chirurgicale. În plus, fumatul și lipsa din antecedent a unei nașteri pot face ca menopauza să se instaleze mult mai devreme.
Ce se întâmplă de fapt la menopauză?
Încetarea ciclului menstrual este de fapt doar vârful icebergului. Menopauză înseamnă de fapt că ovarele își reduc treptat activitatea hormonală. Practic, vor secreta tot mai puțin estrogen și progesteron, ceea ce are un impact major asupra funcționării organismului la nivel profund și global. În primul rând, menopauza reduce dramatic șansele de a mai obține o sarcină pe cale naturală. În plus, nivelurile reduse de estrogen și progesteron de la menopauză sunt asociate cu un risc crescut de osteoporoză, afecțiuni cardiace și accident vascular cerebral. De asemenea, menopauza poate fi însoțită de anumite simptome precum bufeurile, transpirațiile nocturne, uscăciune vaginală, insomnie, tulburări de memorie și concentrare, anxietate, indispoziție și lipsa apetitului sexual.
Instalarea menopauzei se poate produce brusc sau treptat. În perioada de dinaintea menopauzei, în perimenopauză, femeile constată rărirea ciclurilor menstruale. Această perioadă din viața unei femei poate dura în media 4 ani, însă există și situații când se prelungește.
Vizita anuală la ginecolog: de ce nu trebuie ratată?
Se știe deja că vizita anuală la ginecolog este un examen absolut obligatoriu pentru evaluarea sănătății, după debutul vieții sexuale. Examenul clinic, ecografia vaginală și testul Babeș-Papanicolau pot fi însoțite de recomandarea de a face și o testare pentru HPV, virus extrem de răspândit care poate duce la apariție cancerelor în sfera genitală. În cazul în care medicul constată prezența unei tulpini oncogene HPV, programul examinărilor ginecologice va fi adaptat în funcție de situația fiecărei paciente în parte. Însă și în condiții de perfectă sănătate, vizita anuală la ginecolog nu trebuie ratată. Ghidurile americane recomandă efectuarea o dată la 3 ani efectuarea testului Babeș-Papanicolau de către femeile cu vârsta între 21 și 65 de ani. Iar combinația de Babeș-Nicolau cu testare HPV se recomandă o dată la 5 ani, începând cu vârsta de 30 de ani.
La fel de importante sunt ecografia mamară, efectuată regulat după 30 de ani și mamografia, după 40 de ani.
Menopauza nu ocolește pe nimeni așa că mai devreme sau mai târziu, orice femeie va constata că ciclurile menstruale se răresc sau dispar. Un test de sânge efectuat în perioada perimenopauzei poate evidenția iminența opririi ciclurilor menstruale.
În momentul instalării menopauzei, femeile trebuie să meargă la ginecolog pentru a stabili conduita ulterioară. La ora actuală, există mai multe opțiuni în ceea ce privește terapia de substituție hormonală. Aceasta presupune administrarea unor doze de hormoni, similare celor produse de organismul uman. Terapia de substituție hormonală are drept scop eliminarea simptomelor menopauzei și reducerea riscului de osteoporoză. Anumite combinații de hormoni cresc puțin riscul de a face cancer de sân la femeile care le iau față de cele care nu iau. De aceea, administrarea substituției hormonale se face numai după un examen medical complet și complex. Terapia de substituție hormonală nu trebuie luată de către femeile care au avut în antecedent cancer de col, uter sau de sân, care au probleme de coagulare a sângelui, afecțiuni hepatice și hipertensiune netratată. De asemenea, trebuie discutată cu medicul și situația contracepției o dată cu intrarea la menopauză. Chiar și după instalarea acesteia, pot apărea sarcinile nedorite, de aceea, contracepția nu trebuie oprită fără sfatul medicului.
De ce sunt periculoase sângerările vaginale?
O dată menopauza instalată, vizitele la ginecolog trebuie să continue cu regularitate, chiar dacă medicul a depistat sau nu în trecut prezența unei tulpini oncogene HPV. Se știe că mai ales infecția cu tulpinile HPV 16 sau 18 crește riscul apariției cancerului de col uterin. Iar riscul nu dispare odată cu înaintarea în vârstă, ci dimpotrivă. De altfel, înaintarea în vârstă este și factor de risc pentru cancerele de sân și de ovar. De aceea, menopauza este o perioadă în care controalele ginecologice regulate, însoțite de investigații și analize recomandate în funcție de fiecare caz în parte, nu trebuie deloc ratate. În plus, unul dintre simptomele care trebuie semnalate obligatoriu medicului este sângerarea vaginală, mai ales după menopauză. Însă și înainte de instalarea menopauzei, sângerarea intermenstruală este un semnal de alarmă. Femeile care iau substituție hormonală pot avea o perioadă cicluri menstruale induse de medicație. Însă orice sângerare care durează mai multe zile trebuie semnalată specialistului.
Simptome ale cancerelor de col, ovarian și de endometru
Pe lângă controlul ginecologic anual, care ar trebui făcut toată viața, există câteva simptome clare care ar trebui să aducă femeile la doctor, indiferent de vârstă. De altfel, se știe că o dată cu îmbătrânirea, la femei, riscul de a face o tumoră malignă la sân, ovar, uter și chiar col uterin crește. Tocmai de aceea, necesitatea controlului ginecologie anual este cu atât mai mare la vârsta a treia. Printre simptomele care trebuie semnalate medicului, între controalele anuale de rutină, se numără sângerările vaginale anormale, orice secreție vaginală anormală, durerile abdominale persistente și durerile în timpul actului sexual. Acestea pot fi simptomele unui cancer de col uterin, care se poate trata cu succes dacă este depistat la debut. Sângerarea vaginală anormală poate fi și semnul unui cancer de endometru, iar balonarea și disconfortul abdominal pot anunța un cancer ovarian. Controalele preventive pot salva vieți și pot oferi șanse la un tratament eficace, iar acestea nu trebuie ratate mai ales de persoanele care au avut în familie rude de gradul 1 diagnosticate cu cancere ginecologice sau de sân. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, în 2020, la nivel global, s-au înregistrat peste 2, 2 milioane de cazuri de cancer de sân, peste 600 de mii de cancere de col uterin, peste 380 de mii de cancere de endometru și peste 300 de mii de cancere ovariene.
Surse: