reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian: ce e de făcut?

Distribuie

Refluxul gastroesofagian este un simptom extrem de frecvent: se estimează că toată lumea s-a confruntat la un moment dat în viață cu senzația de arsură în capul pieptului cauzată de refluxul conținutului stomacal către esofag. Dacă însă acest simptom persistă, pacienții pot fi diagnosticați cu boala de reflux gastroesofagian. Specialiștii susțin cu cifre faptul că prevalența bolii de reflux gastroesofagian este în creștere ca urmare a creșterii speranței de viață și a numărului de persoane cu obezitate. Conform unei estimări din 2017, în jur de 8819 persoane din 100 de mii se confruntă cu boala de reflux gastroesofagian.

Ce este boala de reflux gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian apare atunci când conținutul stomacului, reprezentat de alimentele ingerate și substanțele secretate la nivel gastric, se întoarce spre esofag. În mod normal, acest lucru este împiedicat de prezența sfincterului esofagian inferior care funcționează ca o valvă. Există însă situații când sfincterul nu mai împiedică întoarcerea conținutului stomacal spre esogaf și atunci se produce refluxul care poate afecta atât adulții, cât și copiii.

Care sunt cauzele și simptomele refluxului gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian se poate produce ocazional, fără să fie vorba despre o problemă medicală. Însă există anumiți factori de risc care pot duce la reflux gastroesofagian cronic și la boala de reflux gastroesofagian. Printe aceștia se numără:

  • consumul unor alimente precum cafeaua, roșiile, ciocolata, alimentele grase sau picante;
  • mesele bogate sau cinele târzii, cu puțin timp înainte de culcare;
  • tutunul și alcoolul;
  • excesul de greutate;
  • sarcina;
  • stresul, anxietatea;
  • anumite medicamente precum ibuprofenul sau aspirina;
  • hernia hiatală (o condiție medicală caracterizată prin migrarea unei părți din stomac spre piept);
  • boli precum artrita reumatoidă sau lupusul.

Toate acestea pot fi factori declanșatori ai refluxului gastroesofagian care se manifestă mai ales prin senzația de arsură în capul pieptului. Această senzație se poate extinde cu cea de durere către zona gâtului și cu gustul acru sau amar în gură. Pacienții descriu refluxul gastric și prin expresia “simt că vine mâncarea înapoi”.

Senzația de arsură și durerea pot dura și două ore, agravându-se dacă persoanele care le experimentează stau întinse în pat. De multe ori, situația se ameliorează dacă pacienții se ridică în picioare. Alte simptome ale refluxului gastric pot fi starea de rău, tusea uscată, răgușeala, balonarea, mirosul neplăcut al respirației, dificultăți în respirație, la înghițit, distrugerea smalțului dinților și tulburările de somn.

Cum se diagnostichează boala de reflux gastroesofagian?

În cazul în care episoadele de reflux gastric sunt ocazionale, pot fi ținute sub control cu ajutorul medicației antiacide care se poate elibera fără prescripție medicală din farmacie.

De asemenea, poate fi de folos și schimbarea stilului de viață, prin evitarea alimentelor și obiceiurilor care duc la reflux.

Dacă însă medicația și schimbarea stilului de viață nu dau rezultate,  atunci se impune vizita la medicul gastroenterolog. De asemenea, un control medical este necesar și dacă episoadele de reflux gastric se repetă des, durează mai mult de 3 săptămâni și sunt însoțite și de stări de rău sau scăderi inexplicabile în greutate.

Pentru a evalua cazurile severe de reflux gastroesofagian, medicul gastroenterolog ar putea recomanda o serie de investigații imagistice precum endoscopia (necesară pentru a observa prezența unei eventuale inflamații sau iritații la nivel esofagian; în anumite cazuri, se poate preleva o probă de țesut pentru efectuarea unei biopsii), examinarea radiologică a esofagului, stomacului și duodenului (prin aceasta, medicii pot constata exclude un ulcer), manometria esofagiană și impedanța esofagiană (se analizează presiunea din esofag) și și ph-metria (se analizează nivelul de aciditate de la nivelul esofagului).

Cum se tratează boala de reflux gastroesofagian?

În primă fază, episoadele ocazionale de reflux gastric se pot aborda prin respectarea unor reguli care privesc stilul de viață.

Astfel, refluxul gastric se poate ameliora dacă pacienții iau mese mici și dese în detrimentul unor cantități mari de alimente, dacă evită consumul alimentelor și băuturilor care declanșează episoadele de reflux (menta, grăsimile, condimentele iuți, roșiile, ceapa, usturoiul, cafeaua, alcoolul și ciocolata), dacă mestecă încet, dacă renunță la băuturile carbogazoase, dacă fac plimbări după masă, dacă dorm pe o pernă mai înaltă, dacă nu se agită după masă, dacă scapă de excesul de greutate și dacă renunță la fumat.

Pacienții cu reflux trebuie să fie atenți și la medicamentele pe care le iau, antiinflamatoarele, substituția hormonală și antidepresivele putând irita esogaful.

Cât privește tratamentele medicamentoase pentru reflux, acestea pot fi de mai multe tipuri precum:

  • Antiacidele (acestea netralizează aciditatea din esogaf și stomac și pot fi luate și fără prescripție medicală; însă nu se recomandă administrarea lor pe o perioadă mai lungă de două săptămâni pentru că pot da diaree și pot modifica metabolismul calciului și magneziului);
  • Blocantele de H2 (acestea medicamente sunt indicate pentru a reduce nivelul acidității din stomac în cazul pacienților cu reflux cronic);
  • Inhibitori ai pompei de protoni (aceste medicamente blochează o proteină implicată în producerea acizilor gastrici)
  • Prokineticele (aceste medicamente stimulează eliminarea mai rapidă a conținutului stomacului și pot contribui la combaterea balonării, stării de rău sau de vomă).

Dacă medicația nu dă rezultate, dacă esofagul este afectat chiar dacă pacienții iau tratament sau în situațiile în care pacienții au hernie hiatală, este posibil să fie nevoie de o intervenție chirurgicală. Există mai multe tipuri de intervenții de care pot beneficia pacienții cu boală de reflux gastroesofagian. Acestea sunt:

  • fundoplicatura pentru creșterea presiunii esofagiene (poate fi făcută și endoscopic, minim invaziv)
  • terapia Stretta care folosește radiofrecvența pentru a repara sfincterul esofagian inferior;
  • procedura LINX care folosește aplicarea unui dispozitiv magnetic din titan la joncțiunea dintre esofag și stomac pentru a împiedica refluxul.

Dacă simptomele refluxului gastroesofagian persistă, nu trebuie neglijate. Aceasta pentru boala de reflux gastroesofagian poate genera complicații precum ulcerul esofagial, îngustarea canalului esofagian, esofagul Barrett (factor de risc pentru cancerul esofagian) și probleme pulmonare.

 

Surse:

www.niddk.nih.gov

www.nhs.uk

www.webmd.com

www.thelancet.com

www.health.harvard.edu

whatsapp