Colonoscopia este cel mai precis test de diagnostic pentru cancerul de colon și rect, dovedit că detectează boala devreme și salvează vieți. Investigația poate fi făcută și pentru a depista cauza anumitor anomalii apărute la nivelul colonului și intestinului gros, pentru a verifica unele simptome intestinale (sângerări în zona rectului, diaree sau constipație care durează de foarte mult timp), pentru a evalua și îndepărta polipii apăruți la nivelul colonului și rectului, dar și pentru a stabili diagnosticul următoarelor afecțiuni intestinale: boala Crohn, boala diverticulară sau diverticulită, colită ulcerativă sau cancer intestinal.
Realizarea unei colonoscopii de rutină ajută la descoperirea diferitelor anomalii care pot să apară la nivelul colonului și rectului timpuriu, când șansele de vindecare sunt mai mari.
Cine trebuie să facă o colonoscopie?
Societățile medicale internaționale recomandă realizarea unei colonoscopii de screening pentru cancerul colorectal tuturor persoanelor – femei și bărbați – care au împlinit vârsta de 50 de ani, indiferent de starea generală de sănătate. Asta pentru că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de a dezvolta polipi (adenoame) și cancer intestinal crește.
În anumite situații, medicul gastroenterolog poate recomanda realizarea unei colonoscopii mai devreme de 50 de ani. De obicei, sunt vizate persoanele care au antecedente familiale de cancer intestinal sau persoanele cu afecțiuni diagnosticate anterior, care afectează tractul digestiv, inclusiv: sindromul intestinului iritabil, boala inflamatorie a intestinului sau polipi colorectali.
Cât de des trebuie făcută o colonoscopie?
De obicei, medicii gastroenterologi recomandă efectuarea unei colonoscopii la fiecare 10 ani, începând cu vârsta de 50 de ani.
Cele mai multe tipuri de cancer colorectal apar din ceea ce sunt cunoscuți sub numele de polipi adenomatoși. Se crede că procesul prin care un polip precanceros se dezvoltă într-o tumoră canceroasă ar dura 10 ani sau mai mult. Nu există un raspuns clar în privința aceasta, deoarece clinicienii îndepărtează polipii atunci când îi găsesc.
O colonoscopie le permite medicilor gastroenterologi să îndepărteze polipii înainte de a deveni canceroși și să identifice tumora precoce, când șansele de vindecare sunt maxime. Colonoscopia descoperă mai mulți polipi și mai multe tumori canceroase decât alte metode de investigație și permite inclusiv îndepărtarea imediată sau biopsierea acestora.
În cazul în care rezultatul unei colonoscopii nu identifică adenoame sau cancer și nu pacientul nu prezintă factori de risc pentru boală, șansa de a o dezvolta este scăzută în următorii zece ani. Prin urmare, nu este necesară repetarea procedurii mai devreme de 10 ani.
În cazul în care sunt depistați și îndepărtați unul sau două adenoame mici, cu risc scăzut, medicul gastroenterolog va decide când și cât de des trebuie realizată colonoscopia.
Colonoscopia este o procedură sigură
De obicei, colonoscopia este considerată o procedură sigură și neinvazivă. Ca în cazul oricărei proceduri, pot exista și unele riscuri. De cele mai multe ori, riscul este depășit de beneficiul identificării și tratării cancerului colorectal sau a altor boli intestinale.
Ocazional, pot apărea următoarele riscuri și efecte secundare asociate colonoscopiei:
- Durere abdominală intensă
- Sângerări abundente
- Reacție adversă la anestezie
- Insuficiență cardiacă apărută ca o reacție la substanțele utilizate
- Infecție sau inflamație
Unele complicații pot duce la transfuzii de sânge, intervenții chirurgicale, spitalizare sau, rareori, moarte.
Surse:
https://www.nhs.uk/conditions/colonoscopy/why-its-done/
https://www.healthline.com/health/how-often-should-you-have-a-colonoscopy
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/colonoscopy/about/pac-20393569