Gratuit CAS
Diabetul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice la ora actuală, peste 420 de milioane de persoane din întreaga lume confruntându-se cu acesta. În plus, peste 1,5 milioane de decese la nivel global sunt atribuite diabetului, boala în care nivelul glucozei din sânge este peste normal, cu efecte dezastruoase asupra inimii, vaselor de sânge, ochilor, nervilor și rinichilor.
Cea mai frecventă formă de diabet zaharat este cea de tip 2, care se întâlnește mai frecvent la adulți. Diabetul de tip 1 este diagnosticat mai ales la persoanele foarte tinere. În cazul diabetului de tip 1, insulina, hormon secretat de pancreas, lipsește pentru că celulele sistemul imunitar au distrus celulele care o produceau.
În diabetul de tip 2, insulina este produsă în cantități insuficiente sau structurile organismul nu mai reacționează la aceasta.
Mai există și o altă formă frecventă de diabet, cel gestațional, în care secreția de insulină nu face față valorilor crescute de glucoză din sânge în cazul unor femei însărcinate.
Într-un organism sănătos, nivelul de glucoză din sânge este menținut la un nivel optim cu ajutorul insulinei și glucagonului. Insulina este hormonul secretat de pancreas care contribuie la mobilizarea glucozei din sânge (glucoză obținută din alimente) în celule, pentru a fi transformată în energie. Astfel, dacă insulina lipsește, este în cantitate insuficientă sau structurile implicate în procesarea glucozei nu răspund la insulină, nivelul glucozei din sânge este mare și astfel, apare diabetul.
Așadar, diabetul poate fi abordat atât prin gestionarea nivelului de insulină, dar și prin grija la nivelul glucozei din sânge, care crește ca urmare a excesului de zahăr, fructoză sau alți îndulcitori.
Nu orice nivel crescut de glucoză din sânge înseamnă diabet. Însă există persoane care se confruntă cu o stare de prediabet, acestea având un risc mai mare de a face diabet.
Diabetul trebuie tratat și ținut sub control pentru că, pe termen lung, nivelul crescut de glucoză din sânge afectează structuri importante din organism. Dacă nu este gestionat corespunzător, diabetul poate duce la orbire, amputația membrelor, boli cardiovasculare, depresie, boli dentare, demență și chiar deces.
Pentru a evita aceste situații grave, există mai multe soluții. Prima ar fi evitarea pe cât posibil a unor factori de risc ai diabetului precum excesul greutății, nivel de grăsime peste normal în corp, hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul bun scăzut și trigliceridele crescute, sedentarismul. În plus, sunt de evitat excesele de alimente dulci, mai ales de către cei care au un istoric familial de diabet.
Un alt gest sănătos este efectuarea periodică a unui set complet de analize, din care nu trebuie să lipsească glicemia.
Ce este glicemia și care sunt valorile normale?
Glicemia reprezintă de fapt nivelul glucozei din sânge. În mod normal, glicemia sau glucoza serică se măsoară din sânge, la cel puțin 8 ore după ultima masă. În funcție de valorile acesteia, glicemia poate fi:
- mai mică decât normal-sub 60 ml/dl-hipoglicemie
- normală- între 60 și 99 ml/dl
- modificată peste normal, necesită observație medicală, stare de prediabet-între 100 și 125 ml/dl
- hiperglicemie sau diabet-peste 126 de ml/dl.
În momentul în care o persoană are hiperglicemie, se impun teste și investigații suplimentare pentru a diagnostica diabetul. În primul rând, ar trebuie repetată glicemia pentru că valorile acesteia pot avea creșteri ocazionale pe fond de stres, sedentarism, anumite tratamente medicale.
Există multe persoane care amână ani de zile efectuarea unui set complet de analize, însă pot avea diabet. Există câteva simptome care pot anunța un diabet, simptome care impun efectuarea unui set de teste și analize. Astfel, hiperglicemia poate fi semnalată prin sete permanentă, gură uscată, nevoia de a urina des, oboseală, vedere încețoșată, pierdere inexplicabilă în greutate, infecții recurente, dureri de burtă, stare de rău, expirație cu miros dulceag.
Pe lângă evaluarea glicemiei, medicii pot recomanda și alte teste utile în diagnosticarea diabetului, printre acestea numărându-se hemoglobina glicată sau glicozilată HbA1c.
Ce este hemoglobina glicată HbA1c și când se recomandă?
Hemoglobina glicată HbA1c reprezintă tot un test de sânge, însă are avantajul de a oferi o mai mare acuratețe în ceea ce privește evoluția nivelului glucozei de sânge. Față de glicemie, care reprezintă doar valoarea glucozei din sânge în momentul recoltării, hemoglobina glicată HbA1c oferă o imagine retrospectivă pe două sau trei luni în ceea ce privește nivelul glucozei din sânge. Practic, prin evaluarea hemoglobinei glicate HbA1c, medicii își pot da seama care a fost nivelul glucozei din sânge pe o perioadă de trei luni și pot diagnostica un diabet. Testul măsoară de fapt cantitatea de glucoză atașată de hemoglobină, proteina din sânge care transportă oxigenul. Avantajul acestui test este că poate fi făcut fără a respecta un minimum de 8 ore între ultima masă și recoltare.
Valorile hemoglobinei glicate HbA1c pot fi:
- normale: între 4,8% și 5,6%
- risc crescut de diabet: între 5,7% și 6,4%
- diabet zaharat: mai mare de 6,5%
Valorile hemoglobinei glicate HbA1c sunt crescute peste normal la persoanele care nu știu că au diabet, dar și la cele care nu își gestionează corect diabetul.
La ora actuală, diabetul poate fi ținut cu succes sub control cu ajutorul medicației, admistrării de insulină și a unui stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrată și mișcare. Astfel, pot fi menținute la un nivel optim valorile glicemiei și poate fi redus riscul complicațiilor care apar pe termen lung.
SURSE:
