Gratuit CAS
Antibioticele sunt medicamente importante. Ar fi dificil să subestimăm beneficiile penicilinei și ale altor antibiotice în tratarea infecțiilor bacteriene, în prevenirea răspândirii bolii și în reducerea complicațiilor asociate. Cu toate acestea, unele medicamente care în trecut erau tratamente standard pentru infecțiile bacteriene sunt acum mai puțin eficiente sau nu mai funcționează deloc. Când un antibiotic nu mai are efect asupra unei anumite tulpini de bacterii, se spune că aceste tulpini sunt rezistente la antibiotice. Iar în prezent, rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai presante probleme de sănătate din întreaga lume.
„Consumul excesiv și utilizarea greșită a antibioticelor sunt cauzele principale ale rezistenței la antibiotice. Fără antibiotice eficiente și alte medicamente antimicrobiene nu vom mai reuși să tratăm infecții bacteriene comune, cum este pneumonia”, susține dr. Suzanne Hill, directorul Departamentului de medicamente esențiale și produse pentru sănătate din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Cum apare rezistența la antibiotice?
O bacterie rezistă la un medicament atunci când bacteria s-a schimbat într-un anume fel. Schimbarea fie protejează bacteria de acțiunea medicamentului, fie neutralizează medicația. Orice bacterie care persistă unui tratament cu antibiotice se poate multiplica și poate transmite proprietățile sale rezistente. De asemenea, unele bacterii își pot transfera între ele proprietățile rezistente la medicamente, pentru a se ajuta reciproc să supraviețuiască.
Faptul că bacteriile dezvoltă în timp rezistență la un anumit medicament este un fenomen normal și de așteptat. Problema este că modul în care medicamentele sunt utilizate afectează cât de repede și în ce măsură apare această rezistența.
Utilizarea excesivă a antibioticelor
Utilizarea excesivă a antibioticelor, în special consumul antibioticelor atunci când nu este nevoie de ele, promovează rezistența la antibiotice. Iar cifrele arată că oamenii folosesc inutil și incorect antibiotice în aproape jumătate din cazuri, conform experților din cadrul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite ale Americii.
Antibioticele tratează infecțiile bacteriene, NU infecțiile virale!
Antibioticele nu își fac efectul împotriva infecțiilor cauzate de virusuri. De exemplu, un antibiotic este un tratament adecvat pentru un streptococ, o infecție cauzată de bacteria Streptococcus pyogenes, însă nu este tratamentul potrivit pentru majoritatea durerilor de gât, care sunt cauzate de virusuri.
Alte infecții virale comune care NU trebuie tratate cu antibiotice:
- Răceala
- Gripa
- Bronşita
- Tusea
- Unele infecții ale urechii
- Unele infecții sinusale
- Gripa stomacală
De fiecare dată când, din diferite motive, folosim un antibiotic pentru o infecție virală nu vom obține rezultatul așteptat! Asta pentru că, în cazul infecțiilor cauzate de virusuri, antibioticul:
- Nu vindecă infecția virală
- Nu va împiedica alte persoane să se îmbolnăvească
- Nu ne ajută să ne simțim mai bine
- Poate provoca reacții adverse inutile și dăunătoare
- Promovează rezistența la antibiotice
În plus, atunci când luăm un antibiotic pentru a trata o infecție virală, antibioticul atacă bacteriile bune din organism. Apoi oferă bacteriilor inofensive proprietăți rezistente la antibiotice și care pot fi ulterior transmise altor bacterii.
Alte consecințe ale rezistenței la antibiotice:
- Boli mai grave
- Recuperare mai lungă
- Spitalizare mai frecventă sau mai lungă
- Mai multe vizite la medic
- Tratamente mai scumpe
Antibioticele trebuie consumate responsabil!
Adesea, poate fi tentant să nu mai folosim un antibiotic imediat ce ne simțim mai bine. Însă, ar fi bine să ne reamintim că trebuie să urmăm tratamentul complet, exact așa cum a fost prescris de medic, pentru a ucide bacteriile cauzatoare de boli. Întreruperea tratamentului cu antibiotic poate duce la necesitatea reluării tratamentului ulterior și poate promova răspândirea proprietăților rezistente la antibiotice între bacteriile dăunătoare.
Utilizarea adecvată a antibioticelor:
- Menține eficiența antibioticelor actuale
- Extinde durata de viață a antibioticelor actuale
- Protejează oamenii împotriva infecțiilor rezistente la antibiotice
- Previne efectele secundare ale utilizării necorespunzătoare a antibioticelor
Viitorul antibioticelor depinde de noi toți!
În fiecare an, Săptămâna Mondială de Conștientizare a Antibioticelor (18-24 noiembrie) își propune să crească nivelul de conștientizare asupra impactului rezistenței la antibiotice și să încurajeze cele mai bune practici menite să evite răspândirea rezistenței la antibiotice.
Potrivit reprezentanților OMS, rezistența la antibiotice este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale și securității alimentare. Ei avertizează că, dacă nu se iau măsuri rapide, lumea se va îndrepta către „o epocă post-antibiotică, în care infecțiile comune vor ucide din nou”.
Populația are un rol important în prevenirea rezistenței la antibiotice. Fiecare dintre noi poate și trebuie să adopte următoarele măsuri:
- Folosiți antibiotice exact așa cum v-a prescris medicul! Nu modificați orele și dozele recomandat și continuați să luați medicamentul chiar și atunci când începeți să vă simțiți mai bine.
- Luați numai antibiotice prescrise de medic, nu faceți schimb de antibiotice și nu folosiți medicamentele rămase de la curele anterioare de tratament!
- Nu păstrați antibiotice pentru a le folosi ulterior!
- Nu cereți antibiotice atunci când medicul crede că nu aveți nevoie de ele!
Surse:
https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/consumer-health/in-depth/antibiotics/art-20045720
https://www.cdc.gov/features/antibioticuse/index.html
https://www.who.int/medicines/areas/rational_use/oms-amr-amc-report-2016-2018-media-note/en/
