Gratuit CAS
Biopsia este singura modalitate sigură și eficientă în stabilirea diagnosticului oncologic la nivel celular. Testele imagistice – radiografiile, examinările CT și RMN – ajută la identificarea zonelor și formațiunilor suspecte, care prezintă motive de îngrijorare, dau informații despre formațiunile maligne prin gradul de încărcare cu substanță de contrast, dar nu pot face diferențieri și nici nu pot oferi informații în stadializarea tumorilor, la nivel de celule și țesuturi, cum se întâmplă în cazul biopsiei.
De ce se face o biopsie?
Dacă la examenul clinic sunt evidente zone sau formațiuni ce pot fi transmite către zona de oncologie, medicul poate solicita o biopsie pentru a determina statusul de malign sau benign.
Biopsiile sunt asociate cu cancerul la nivel de percepție și asta pentru că, în majoritatea cazurilor, ele sunt recomandate persoanelor care manifestă simptome asociate în mod normal cu tumorile maligne și în cazul cărora medicul a observat o zonă, un nodul sau un țesut suspect. Biopsia constă în prelevarea unui fragment sau mai multor fragmente din zona suspectă pentru a fi analizate în laborator de catre medicul anatomopatolog.
Există, însă, numeroase situații în care medicii pot recomanda o biopsie, astfel încât să diagnosticheze și alte afecțiuni:
- Ulcer peptic. Biopsia poate ajuta la depistarea unei ulcerații cauzată de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau pentru a evalua pacienții cu malabsorbție, anemie sau boală celiacă.
- Boli hepatice. Biopsia poate ajuta la diagnosticarea cirozei sau a fibrozei hepatice, atunci când ficatul este complet cicatrizat de o leziune sau boală anterioară, cum ar fi abuzul de alcool pe termen lung sau hepatita. De asemenea, ajută medicii să vadă cât de bine reacționează pacientul la tratament
- Infecții și inflamații. Biopsia poate fi utilă la identificarea unei infecții și a unei inflamații, precum și a cauzei acestor infecții sau inflamații
Există mai multe tipuri de biopsii, în funcție de metoda utilizată:
Biopsia efectuată printr-o metodă endoscopică.
Procedurile endoscopice permit explorările de tract digestiv (esofag, stomac, duoden, colon și chiar intestin subțire), vezica urinară, colon sau plămâni și identificarea de leziuni din care se poate preleva o biopsie, în vederea analizării țesutului prin examen anatomo-patologic .
Biopsia efectuată cu ajutorul unui ac de biopsie
Sunt adesea folosite pentru evaluarea și examinarea formațiunilor identificate, cum ar fi nodulii suspecți din sân și ganglionii limfatici măriti. Metoda se folosește combinată cu o procedură imagistică, pentru a preleva celule dintr-o zonă suspectă care nu poate fi simțită prin piele. Există mai multe tipuri de biopsii cu ac, cum ar fi:
- Biopsiile cu ac mare folosesc ace de dimensiuni medii pentru a extrage o coloană de țesut, dintr-o zonă suspectă
- Biopsiile cu ac fin utilizează un ac foarte subțire care este atașat la o seringă, permițând extragerea fluidelor și celulelor.
- Biopsiile cu ac ghidate imagistic sunt procedurile realizate combinat cu diferite proceduri imagistice, astfel încât medicul să poată accesa zone specifice, cum ar fi plămânul, ficatul sau alte organe.
- Biopsiile cu ac aspirative constau în folosirea unui dispozitiv de aspirație tip pistol, care ajută la extragerea unei cantități mai mari de lichid și celule.
Biopsia efectuată prin incizie cutanată.
Acest tip de biopsie se realizează cu anestezie locală și constă în îndepărtarea unei bucăți mici din zonă cutanată suspectă, cu ajutorul unui bisturiu sau a unei lame. Țesutul prelevat este apoi trimis la anatomie patologică.
Biopsia efectuată chirurgical
În timpul unei biopsii chirurgicale, chirurgul face o incizie la nivelul pielii pentru a accesa zona sau țesuturile anormale. Acest tip de biopsie este utilizată pentru a îndepărta o parte a unei zone anormale a celulelor (biopsie incizională) sau pentru îndepărtarea unei zone întregi de celule anormale (biopsie excizională). Un exemplu de biopsie chirurgicală este intervenția prin care chirurgul elimină o porțiune din țesutul mamar sau un ganglion limfatic de la nivelul sânului.
In functie de organul investigat, biopsia poate fi :
- Biopsia cutanată – urmărește depistarea celulelor modificate și depistarea cancerului de piele
- Biopsia renală – ghidată imagistic, efectuată în timpul intervenției chirurgicale la nivelul rinichilor.
- Biopsia hepatică – cea mai fidelă metodă de depistare a cancerului hepatic
- Biopsia osoasă – este prelevarea unei mici bucăți de os pentru depistarea cancerului osos
- Biopsia mamara – ghidata imagistic, stabilește dacă un nodul suspect este sau nu este malign
- Biopsia de endometru – corelată și cu testul PAP, depistează și stadializeaza cancerul de corp uterin
- Biopsia testiculară – este utilizată pentru confirmarea sau infirmarea infertilității
- Biopsia de prostată – ghidată imagistic, depistează cancerul de prostată
- Biopsia de măduvă osoasă- constă în obținerea unui fragment de maduvă hematogenă în vederea unui diagnostic de boala hematologică. Testul este efectuat pentru stabilirea diagnosticului și stadializarea afecțiunii hematologice, fiind indispensabil pentru diagnostic, mai ales în cazul afecțiunilor oncohematologice.
O biopsie este o procedură sigură, însă, ca orice procedură invazivă, nu este lipsită de riscuri. Prin urmare, pot apărea diferite complicații, cum ar fi infecții (deși riscul unei infecții care necesită tratament cu antibiotice este probabil mai mic de 1 din 1000, conform literaturii de specialitate) sau sângerării. Oricare ar fi riscul, o biopsie poate ajuta la stabilirea rapidă a diagnosticului precoce în cancer și alte afecțiuni, contribuind semnificativ la creșterea ratei de supraviețuire.
Surse:
https://www.webmd.com/cancer/what-is-a-biopsy
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/in-depth/biopsy/art-20043922
https://www.medicalnewstoday.com/articles/174043#uses
https://www.healthline.com/health/biopsy#types
https://www.radiologyinfo.org/en/info/biopgen#bf3f351f59f549938690f15f72054d8f
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/biopsia-osteomedulara
