Evaluarea post COVID-19, recomandată după vindecare

Distribuie

COVID-19 a îmbolnăvit pânâ acum peste 242 de milioane de persoane din întreaga lume și a provocat aproape 5 milioane de decese. În același timp, aproape 220 de milioane de persoane au depășit boala.

În cele mai multe dintre cazuri, infectarea cu virusul SARS-COV-2 produce forme moderate de afectare respiratorie, cu o recuperare fără probleme. Formele grave de boală apar mai ales la persoanele în vârstă, cu comorbidități precum bolile cardiovasculare, cele respiratorii, diabetul sau cancerul. Acesta boli cresc riscul de a face o formă gravă de boală și la persoanele tinere.

Virusul se răspândește de la o persoană infectată prin aerosoli sau mici particule lichide eliminate prin expirație, tuse, strănut sau în timpul vorbirii. Astfel, protecția împotriva infectării se face prin purtarea măștii de protecție, menținerea distanței de cel puțin un metru, igiena riguroasă și folosirea dezinfectanților. În plus, vaccinarea poate proteja împotriva îmbolnăvii, dar mai ales împotriva formelor grave de boală.

Atenție, pacienții care au avut COVID-19 se pot reinfecta, de aceea, un episod de boală nu exclude un altul. În aceste condiții, regulile de protecție nu trebuie neglijate, nici după o recuperare după boală.

Unele persoane se pot confrunta cu diverse simptome supărătoare chiar și după vindecarea bolii, așa-numitul sindrom “long COVID”. Printre aceste simptome se numără:

  • oboseală prelungită, respirația cu probleme, durerile în piept;
  • insomnia, tulburări de memorie și concentrare
  • palpitații, amețeală, dureri articulare
  • depresie, anxietate
  • stare de rău, lipsa gustului și mirosului, dureri de cap, erupții cutanate

Ce se întâmplă cu plămânii în timpul COVID-19?

Fiind vorba despre o infecție respiratorie, cele mai afectate organe de către infecția cu SARS-COV-2 sunt plămânii. Practic, odată ce virusul intră în contact cu mucoasele nasului, gurii și ochilor, se multiplică și afectează celulele învecinate celor infectate inițial. Astfel, infecția se poate propaga până în plămâni, în alveolele pulmonare, structuri unde are loc schimbul de gaze din plămâni. O altă problemă este inflamația care apare la nivelul căilor aeriene și plămânilor, ca urmare a acțiunii sistemului imunitar care luptă să combată infecția.

80 la sută dintre pacienții cu COVID-19 au simptome ușoare sau moderate, precum tusea uscată sau durerea de gât. În unele situații, pacienții fac pneumonie ca urmare a inflamației de la nivelul alveolelor pulmonare. Inflamația pulmonară se poate observa cu ajutorul radiografiei sau a tomografiei computerizate.

Diverse studii realizate în pandemie au relevat faptul că o parte dintre pacienții cu forme grave de COVID-19 rămân cu țesut pulmonar afectat de fibroză (cicatrizare pulmonară). Acesta este de obicei un fenomen produs de inflamația pulmonară sau de cauză necunoscută. De asemenea, fibroza poate fi consecința sindromului respirator acut sever. Or, conform unui studiu de la finalul anului 2020, a reieșit faptul că 40 la sută dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă sindrom respirator acut sever, iar 20 la sută dintre cazuri sunt grave. Astfel, riscul de fibroză pulmonară este mare la acești pacienți.

De asemenea, furtuna de citokine ca urmare a activării anormale a sistemului imun poate favoriza apariția fibrozei pulmonare. Apariția fibrozei pulmonare a fost asociată și cu durata bolii: aceasta apare la 4% dintre pacienții care au avut o durată a bolii de cel mult o săptămână, la 24% dintre pacienții cu o durată a bolii cuprinsă între o săptămână și 3 săptămâni și la 61% dintre pacienții cu o durată a bolii mai mare de 3 săptămâni.

Așadar, riscul de fibroză a fost asociat cu durata bolii, severitatea acesteia ca urmare a comorbidităților și ventilarea mecanică. Fibroza pulmonară afectează capacitatea respiratorie pentru că se localizează la nivelul alveolelor pulmonare, prin cicatrizarea țesuturilor din jurul alveolelor și dintre acestea. Din cauza cicatrizării, oxigenul trece mai greu în sânge și astfel, este afectată capacitatea respiratorie.

De ce trebuie făcuta o EVALUARE medicală post COVID-19?

Având în vedere potențialele sechele pulmonare după infecția cu COVID-19, persoanele care au trecut prin boală au nevoie de monitorizarea stării de sănătate după vindecare.

Traseul corect si sigur, pentru fiecare pacient care a trecut prin boala, în special pentru cei care au dezvoltat o formă medie sau severă, cu saturație scăzută și insuficiență respiratorie, este următorul:

Un argument extrem de important pro evaluare, pentru toți pacienții vindecați de Covid-19, este că toate consultațiile și investigațiile incluse în protocolul de evaluare – se pot efectua în regim GRATUIT la Smart Medical, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

Cea mai relevanta investigație din intreg protocolul de evaluare este tomografia computerizată. Radiografia clasică nu poate pune în evidență potențialele sechele post COVID-19, de dimensiuni foarte mici.

Tomografia computerizată se poate face cu o doză mică de iradiere și ar trebui făcută, la recomandarea medicului, de către toate persoanele care au trecut prin boală, cu atat mai mult daca au și alte afecțiuni asociate. Însă au existat și situații în care sechelele pulmonare au fost constate și la persoanele asimptomatice. În acesta condiții, screeningul pulmonar trebuie luat în calcul de către pacienți, la recomandarea medicului.

Din păcate, pentru fibroza pulmonară nu există tratament, însă anumite terapii și medicamente pot atenua simptomele precum dificultățile respiratorii, tusea uscată sau durerile musculare și articulare.

 

 

 

Surse:

https://www.who.int/health-topics/coronavirus#tab=tab_1

https://www.nhs.uk/conditions/coronavirus-covid-19/long-term-effects-of-coronavirus-long-covid/

https://www.webmd.com/lung/what-does-covid-do-to-your-lungs#1

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7654356/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pulmonary-fibrosis/symptoms-causes/syc-20353690

whatsapp