Gratuit CAS
Conform Enciclopediei de Psihologie, anxietatea este o emoție pe care o experimentăm cu toții cel puțin o dată în viață. Este firesc să fim anxioși când avem un eveniment important, un examen, un interviu pentru un job sau când mergem la medic.
Anxietatea este resimțită ca o stare de tensiune și îngrijorare, fiind însoțită și de creșteri ale tensiunii arteriale.
Până la un punct, apariția anxietății înseamnă că organismul și-a mobilizat resursele ca să fie pregătit pentru ceea ce va urma. Despre acest mecanism de mobilizare a tuturor resurselor pentru a face față situațiilor stresante se crede că a contribuit la evoluția noastră ca specie. Frica și tensiunea resimțite în preajma unui pericol, cu impact asupra mobilizării musculaturii și a altor structuri menite să stimuleze fuga sau lupta, ne-au ajutat să depășim multe dintre pericole, precum cele care veneau din partea prădătorilor.
Mecanismele acestea sunt încă funcționale în organismul uman, însă nu mai sunt declanșate doar de pericole și amenințări la adresa vieții. De multe ori, aceste mecanisme se activează în prezența provocărilor care nu atentează direct și imediat la viață și sănătate, precum instabilitatea finaciară, incertitudinile privind viitorul sau relațiile.
Așadar, până la un punct, anxietatea este firească. Însă, dacă frica și îngrijorarea persistă, devin permanente, afectează calitatea vieții, relațiile, performanțele profesionale sau pe cele școlare, atunci este nevoie de o evaluare medicală, deoarece anxietatea prelungită poate îmbrăca mai multe forme patologice.
Care sunt mecanismele chimice ale anxietății?
Anxietatea patologică are câteva caracteristici importante. În primul rând, este vorba despre reacții disproporționate în raport cu obiectul anxietății. În plus, pot apărea la o vârstă foarte tânără, la care nu ar trebui să se manifeste. Mai mult, anxietatea patologică este aceea care afectează o persoană în așa măsură încât aceasta nu-și poate desfășura viața în parametri normali.
O întrebare firească pe care și-o pun multe persoane este de ce reacționează atât de disproporționat la situații care nu sunt amenințătoare de viață, însă sunt percepute de multe ori astfel. Există mai multe teorii în ceea ce privește apariția anxietății.
Una dintre acestea se referă la dezechilibrele de la nivelul neurotransmițătorilor din creier. Neurotransmițătorii sunt acele substanțe care facilitează comunicarea dintre neuroni. Dezechilibrele de la acest nivel pot crea un teren fertil pentru tulburările de anxietate. Astfel de neurotransmițători sunt serotonina, dopamina, norepinefrina și GABA (acidul gamma-aminobutiric). De asemenea, moștenirea genetică și factorii de mediu pot crește riscul de aparitie si frecventa episoadelor de anxietate. Unele studii indică faptul că un copil crescut de părinți anxioși, care a fost neglijat, a dezvoltat tulburări de atașament sau a fost traumatizat, are un risc mai mare de a dezvolta tulburări de anxietate.
Care sunt formele patologice ale anxietății?
- Tulburarea de anxietate generalizată, afectează 4 la sută din populația globului si este caracterizată printr-o stare de agitație sau de îngrijorare permanentă, nervozitate, iritabilitate, tulburări de concentrare, insomnie, amețeală, palpitații, tremor, transpirații, tulburări gastrointestinale, nevoia de a evita necunoscutul și respirația accelerată.
- Agorafobia este tulburarea în care persoana care o experimentează evită locuri și situații în care se simte captivă sau neajutorată.
- Atacul de panică, in care anxietatea este paroxistică, iar persoanele afectate se confruntă cu momente de frică teribilă și teroare, manifestat prin palpitații, dureri în piept și respirație accelerată.
- Tulburarea de anxietate socială, caracterizată prin teama de a fi văzut în public și judecat de către alte persoane.
- Fobiile fac parte din spectrul patologic al anxietății. Acestea se declanșează la contactul cu anumite lucruri, situații sau animale și poate merge până la atacuri severe de panică.
- Anxietatea de separare, apare la copii, în momentul în care aceștia sunt separați de părinți sau de cei care au grijă de ei.
- O formă de anxietate intensă poate apărea ca urmare a folosirii unor medicamente, a administrării greșite a unor substanțe medicamentoase, ca urmare a expunerii la unele toxine sau în momentul renunțării la droguri sau la alcool.
Ce afecțiuni dau anxietate?
Tulburările de anxietate sunt frecvente la ora actuală, având în vedere nivelul de stres crescut al omului modern. Însă nu întotdeauna anxietatea are drept cauze moștenirea genetică, tulburările emoționale, abuzurile, stresul cronic sau dezechilibrele chimice ale neurotransmițătorilor. În anumite situații, anxietatea este consecința unei afecțiuni. Iar printre cele mai frecvente boli care pot da anxietate sunt:
- bolile de inimă
- diabetul
- hipertiroidia (secreția crescută de hormoni tiroidieni)
- boala obstructivă pulmonară
- astmul
- durerea cronică
- sindromul colonului iritabil
De ce nu trebuie neglijată anxietatea?
Orice persoană care se confruntă cu simptomele anxietății prelungite ar trebui să solicite sfatul unui specialist. Terapiile psihologice, anumite medicamente și un stil de viață sănătos pot contribui la restabilirea echilibrului și la eliminarea anxietății. Neglijată, anxietatea poate duce la anumite probleme sau le poate agrava, printre acestea numărându-se depresia, insomnia, abuzul de medicamente, durerile cronice și tulburările digestive. În plus, anxietatea prelungită afectează calitatea vieții, performanțele școlare și profesionale, dar și relațiile cu cei apropiați. Mai mult, anxietatea netratată crește riscul de izolare și suicid.
Cum contribuie un stil de viață sănătos la combaterea anxietății?
Indiferent de cauza anxietății, un stil de viață sănătos poate contribui la ameliorarea acesteia și la menținerea unei stări de bine pe termen lung. Astfel, persoanele anxioase sunt sfătuite să renunțe la fumat, să reducă alcoolul, cafeaua și băuturile energizante, să facă cel puțin 20 de minute de mișcare zilnic, să petreacă timp în natură, să facă pauze în timpul programului de lucru și să aibă activități relaxante precum cititul sau timpul de calitate cu prietenii. De asemenea, de mare ajutor pot fi dietele bogată în legume și fructe, dar și alimente care pot contribui la o stare de bună dispoziția așa cum sunt peștele gras, ciocolata, nucile, bananele, fructele de pădure, ovăzul și alimentele fermentate (murăturile, pasta de soia, kefirul). În plus, nu trebuie neglijată odihna de calitate, cu 7-8 ore de somn pe noapte și evitarea expunerii la ecrane cu lumină albastră (telefon, computer) înainte de somn. Sunt de luat în calcul și practicile de calmare a minții precum meditația și yoga.
Copiii sunt afectati de anxietate?
De multe ori, terenul propice din copilarie conduce la declansarea anxietatii adultului.
Copiii sunt acele fiinte care pot fi influentate si modelate de mediul in care se dezvolta, astfel incat o familie armonioasa, un mediu calm si sigur, o cultivare a increderii copilului in fortele proprii menita sa-i creasca stima de sine, incurajarea comunicarii si a initiativelor de socializare cu ceilalti copii, evitarea situatiilor in care copilul se simte comparat cu colegii sau cu fratii sai, sunt tot atatea mecanisme menite sa construiasca o personalitate sanatoasa, care isi poate gestiona eficient emotiile si care va experimenta mai putine episoade de anxietate la maturitate.
Surse:
https://adaa.org/understanding-anxiety/facts-statistics
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders
https://www.apa.org/topics/anxiety
https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/
https://www.cdc.gov/mentalhealth/stress-coping/cope-with-stress/index.html
https://www.health.harvard.edu/topics/anxiety
