Gratuit CAS
În 2020, peste 2,2 milioane de femei din întreaga lume au primit diagnosticul de „cancer mamar”. De altfel, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de afecțiune malignă. Majoritatea femeilor primesc acest diagnostic după împlinirea vârstei de 50 de ani, dar boala poate apărea la orice vârstă.
Printre factorii de risc ai cancerului mamar se numără prezența unui cancer mamar în familie, la rudele de gradul 1 (mamă, soră), mutațiile genelor BRCA 1 și 2, vârsta înaintată (riscul de cancer mamar crește după 50 de ani), obezitatea, stilul de viață dezechilibrat, stresul cronic, densitatea sânului și terapia de substituție hormonală.
Cancerul mamar apare ca urmare a înmulțirii necontrolate a celulelor de la nivelul ductelor mamare, prin care circulă laptele matern, sau de la nivelul lobulilor în care se produce laptele. Astfel, se formează tumorile mamare care pot evolua de la stadiul 0 până la 5. Există mai multe tipuri de tumori mamare, în funcție de care se stabilește protocolul de investigații și de tratament.
Vestea bună este că la ora actuală, investigațiile performante, dar și protocoalele de terapie tot mai personalizate (în funcție de tipul de tumoare mamară și stadiu), fac posibilă tratarea cancerului mamar, cu șanse mari de vindecare pe termen lung. Șansele de vindecare cresc dacă tumorile maligne sunt depistate cât mai aproape de debut. Condiția esențială pentru a avea șanse bune de vindecare este este ca femeile să se autopalpeze regulat și să meargă la medic pentru investigații precum ecografia mamară și mamografia. Acestea se fac în funcție de vârstă, istoricul familial al femeii, dar și de rezultatele imagistice anterioare.
Care sunt simptomele cancerului mamar
În stadii incipiente, cancerul mamar nu dă simptome. Dar pe măsură ce afecțiunea avansează, la autopalpare, femeile pot simți prezența unui nodul. Nu orice nodul mamar este cancer. Statisticile arată că nodulii mamari se dovedesc de cele mai multe ori benigni, adică nu sunt canceroși. Însă orice nodul trebuie investigat prin controale senologice și investigații imagistice. În plus, trebuie mers de urgență la medicul ginecolog dacă apar următoarele semne și simptome:
- Sânul își modifică dimensiunea sau forma
- Orice scurgere de la nivelul mamelonului, în special dacă este de culoare roșiatică
- Unul sau mai mulți noduli la nivelul axilei
- Pielea de la nivelul sânului își schimbă textura, devenind ridată, încrețită sau capătă un aspect de coajă de portocală
- Erupție pe sau în jurul mamelonului
- Orice modificare în aspectul mamelonului
Cum se diagnostichează cancerul mamar
Pentru a depista un cancer mamar, medicul ginecolog poate recomanda o serie de teste și investigații imagistice pentru stabilirea diagnosticului de cancer. Acestea includ:
- Examinarea clinică a sânilor – medicul verifică atent atât sânii, cât și ganglionii limfatici de la axilă
- Ecografia mamară – utilizată pentru a determina dacă nodulul mamar constă într-o masă solidă sau un chist plin de lichid; este recomandată a fi făcută regulat, după împlinirea vârstei de 30 de ani
- Mamografie. Mamografia de screening este cea mai eficientă metodă prin care se poate depista precoce o formă de cancer de sân și este recomandată fiecărei femei, după împlinirea vârstei de 40 de ani
- Biopsie mamară – este singura investigație prin care se stabilește diagnosticul de certitudine de cancer de sân. Probele prelevate în timpul biopsiei sunt atent analizate de medicii anatomopatologi, pentru a verifica dacă acestea conțin celule canceroase. Biopsia de sân ajută inclusiv la determinarea tipului de celule implicate în cancerul de sân, stabilește cât de agresivă este tumora și dacă celulele canceroase au receptori hormonali sau alți receptori care pot influența opțiunile de tratament.
- RMN de sân – recomandat în cazul femeilor cu istoric personal și familial de cancer de sân care au sâni denși
Riscul de cancer mamar poate fi redus prin screening!
Scopul testelor de screening pentru cancerul de sân este de a depista boala înainte ca acesta să provoace simptome, cum ar fi nodulii. Screeningul constă în realizarea unuia sau mai multor teste, pentru a descoperi boala la persoanele care nu prezintă niciun simptom. De obicei, leziunile maligne de sân depistate în timpul examenelor de screening au dimensiuni mici și sunt limitate la nivelul țesutului mamar ( celulele maligne nu au invadat ganglionii limfatici sau alte organe și țesuturi). Dimensiunea unui cancer de sân și nivelul său de răspândire sunt factori importanți în stabilirea prognosticului unei femei cu această boală.
Conform societăților medicale internaționale, screening-ul pentru cancerul de sân constă în realizarea unei mamografii începând cu vârsta de 40 de ani. Frecvența și durata screening-ului depind de mai mulți factori, dintre care cel mai important este istoricul familial de cancer de sân. Experții estimează că aproximativ 10% din cancerele de sân sunt legate de mutații genetice transmise din generație în generație.
Mamografia poate ajuta și la descoperirea cancerului de sân într-un stadiu incipient, când tratamentul este cel mai eficient. De asemenea, este important de menționat că un cancer mamar este întotdeauna tratat corect doar de către o echipă complexă de specialiști din care care fac parte oncologul, chirurgul, specialistul în imagistică, radioterapeutul, specialistul anatomopatolog, psihologul și medicul specialist în reconstrucție mamară.
Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/symptoms-causes/syc-20352470
https://www.nhs.uk/conditions/breast-cancer/
https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/symptoms.htm
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/breast-biopsy.html
