Gratuit CAS
Cancerul pulmonar este al doilea tip de cancer de frecvență, după cel de sân. În 2020, numărul celor care au fost diagnosticați cu tumori pulmonare a depășit 2, 2 milioane. Cei mai afectați de cancerul pulmonar sunt bărbații, în rândul acestora înregistrându-se peste 1,4 milioane de cazuri.
În ceea ce privește mortalitatea, cancerul pulmonar este cel mai letal dintre toate tipurile de cancer: în 2020, numărul deceselor la nivel global a depășit 1, 7 milioane, depășind cumulat numărul deceselor prin cancer de colon și de sân. Așadar vorbim despre un cancer extrem de răspândit, dar și extrem de periculos.
Cancerul pulmonar: tipuri
În cele mai multe dintre cazuri, cancerul pulmonar nu este depistat în stadii incipiente, ci dimpotrivă, în stadii medii și avansate. Aceasta pentru că plămânii sunt organe mari, iar funcția acestora nu este afectată de cancer decât târziu după debutul bolii. Organismul uman este ajutat să funcționeze cu ajutorul a doi plămâni: cel stâng este mai mic, are doi lobi (aceasta pentru că inima ocupă și ea un spațiu în partea stângă a cutiei toracice), iar cel drept este mai mare și are 3 lobi. În momentul respirației, aerul intră în plămâni prin trahee. Traheea se ramifică în bronhii care la rândul lor se ramifică în bronhiole. La capătul acestor mici structuri se găsesc alveolele pulmonare, unde are loc schimbul gazos între oxigen și dioxid de carbon. De obicei, cancerul pulmonar apare la nivelul bronhiilor, bronhiolelor și alveolelor.
Există două tipuri mari de cancere pulmonare: cancerele pulmonare fără celule mici și cancerele pulmonare cu celule mici. Acestea au gravități diferite și abordări diferite în ceea ce privește tratamentul.
Cancerele pulmonare fără celule mici reprezintă între 80 și 85 la sută dintre cancerele pulmonare. La rândul lor, pot fi de mai multe tipuri:
- Adenocarcinomul-acesta apare în celule care secretă mucusul, la fumători, dar și la cei care s-au lăsat de fumat sau nu fumează. Este mai frecvent la femei, dar și la persoane tinere. Persoanele diagnosticate cu adenocarcinom in situ au șanse mai bune de supraviețuire decât persoanele cu alte tipuri de cancere pulmonare.
- Carcinomul cu celule scuamoase-acesta apare la nivelul celulelor scuamoase din plămâni, mai ales în centrul plămânilor, lângă o bronhie. Se poate asocia cu fumatul.
- Carcinomul cu celulă mare nediferențiat-poate apărea în orice zonă a plămânilor și se poate dezvolta foarte repede. În cadrul acestei categorii, există și carcinomul neuroendocrin cu celulă mare, cu rată mare de dezvoltare.
- Alte tipuri: carcinomul adenoscuamos și carcinomul sarcomatoid sunt mult mai rare.
Cancerele pulmonare cu celule mici reprezintă cam 10-15 la sută dintre cancerele pulmonare. Din păcate, sunt și cele mai periculoase tipuri de cancere pulmonare pentru că au o rată mare de dezvoltare și diseminare. La 70 la sută dintre persoanele cu aceste tipuri de tumori, acestea sunt deja diseminate în momentul diagnosticului.
Cancerul pulmonar: factori de risc
La ora actuală, principalul factor de risc al cancerului pulmonar este fumatul. De altfel, se estimează că 80 la sută din decesele provocate de cancerul pulmonar apar la persoanele care au fumat. Iar formele cele mai grave de cancer cum sunt cele cu celule mici apar foarte rar la nefumători.
Riscul fumătorilor de a face cancer pulmonar este de câteva ori mai mare decât al nefumătorilor. În plus, riscul crește odată cu numărul de țigări fumate. Mai mult, nu există diferențe între țigările clasice, țigări slim, tutun sau trabuc. Riscul e la fel de mare, poate chiar mai mare în cazul celor care fumează țigări mentolate. Și fumatul pasiv crește riscul de cancer pulmonar, estimăndu-se că mii de cazuri sunt cauzate anual de fumatul pasiv.
Cancerul pulmonar poate fi asociat și cu expunerea la substanțe radioactive sau chimice precum radon, azbest, uraniu, arsenic, cadmiu, silicați, crom, cărbune, nichel, gaze de eșapament.
De asemenea, poluarea, dar și istoricul familial de cancer pulmonar, alături de expunerea la radioterapie pentru alte tipuri de cancer precum cel de sân sunt asociate cu un risc mai crescut de cancer pulmonar.
Deocamdată nu există dovezi clare, însă printre factorii de risc pentru cancerul de plămâni s-ar putea enumera fumatul țigărilor cu marijuana, lucrul cu talcul sau consumul țigaretelor electronice.
Cancerul pulmonar: simptome
Din nefericire, în stadii incipiente, cancerul pulmonar nu dă simptome. Însă pe măsură ce boala avansează, pacienții se pot confrunta cu o tuse care nu trece după 2, 3 săptămâni, o tuse care se agravează, infecții pulmonare recurente, expectorații cu sânge, durere la tuse sau respirație, oboseală, lipsă de energie, de apetit și scădere inexplicabilă în greutate. Toate aceste simptome ar trebui semnalate unui medic. Pe lângă aceste semne frecvente, cancerul pulmonar poate fi însoțit mai rar de modificări la nivelul degetelor, dificultăți la înghițire, dureri la înghițire, respirație șuierătoare, răgușeală, umflarea feței, durere la nivelul umărului.
Cancerul pulmonar: investigații recomandate
Orice persoană care se confruntă cu simptomele care ar putea anunța un cancer pulmonar ar trebui să meargă la medicul de familie. După o examinare clinică și o discuție despre stilul de viață, acesta ar putea trimite pacientul către pneumolog.
- Pneumologul ar putea recomanda o spirometrie, investigație non invazivă care evaluează capacitatea repiratorie.
- În plus, medicul pneumolog ar putea recomanda o radiografie, investigație imagistică folosită pentru a vizualiza posibile zone cu suspiciuni de leziuni maligne.
- Dacă acestea sunt prezente sau dacă medicul suspectează prezența unui cancer, poate recomanda o tomografie computerizată. Aceasta folosește tot raze X, dar prin tomografie, se pot obține imagini detaliate despre dimensiunea, forma și poziția unei tumori maligne pulmonare. Prin tomografie, medicii pot vedea și alte organe precum ficatul sau creierul, locuri unde se poate disemina la distanță cancerul pulmonar. Tot tomografia îi poate ghida pe specialiști să realizeze o aspirare a unei porțiuni din țesutul suspect în vederea realizarii biopsiei, analiză care poate pune diagnosticul de certitudine.
- Din tabloul investigațiilor poate face parte și rezonanța magnetică (RMN), recomandată pentru a evalua diseminarea cancerului pulmonar în anumite zone din corp.
- În plus, medicii pot recomanda efectuarea unui PET/CT, investigație utilă în anumite situații pentru a depista anumite zone unde s-a extins cancerul sau pentru a monitoriza efectul terapiilor pentru cancer.
- Tot din tabloul investigațiilor poate face parte și bronhoscopia, cu ajutorul căreia se poate recolta țesut pulmonar.
- Și citologia sputei, un examen mai puțin invaziv, poate fi aplicată.
- De asemenea, poate fi analizat și lichidul pleural prin toracocenteză sau puncție pleurală.
- În anumite situații, vizualizarea zonei pulmonare cu probleme se poate face prin toracoscopie sau mediastinoscopie. Aceste proceduri se fac cu anestezie generală. Prin toracoscopie, specialiștii introduc anumite instrumente prin câteva incizii mici pentru a vizualiza plămânii și a recolta probe de țesut. Prin mediastinoscopie, se poate vizualiza mediastinul, zona dintre cei doi plămâni și se poate recolta o probă din ganglioni, primii la care se extinde de obicei cancerul pulmonar.
- Un alt aspect important al diagnosticului îl reprezintă evaluarea răspândirii celulor tumorale la nivelul toracelui, în ganglioni sau alte zone. Aceasta se poate face prin ecografie endobronșică, ecoendoscopie esofagiană, mediastinoscopie sau toracoscopie.
Pe lângă investigațiile imagistice, medicii pot recomanda o serie de analize de sânge. În plus, în laborator, se fac teste moleculare pentru a decide un anume tip de tratament țintit în funcție de specificul tumorii.
Cancerul pulmonar: tratament
Conform protocoalelor moderne, cancerul pulmonar se tratează de către o echipă multidisciplinară de specialiști din care fac parte medicul oncolog, pneumologul, chirurgul, radioterapeutul, specialistul în imagistică și anatomopatologul. Tratamentul este stabilit în funcție de de tipul de cancer, de stadiul bolii, de dimensiunea tumorii, dar și de starea generală de sănătate a pacientului. Din protocoalele de tratament pentru cancerul pulmonar fac parte chirurgia, radioterapia, chimioterapia, imunoterapia, terapia țintită, dar și alte terapii. În funcție de fiecare caz în parte, pacienții pot fi tratați cu o combinație de medicamente, radioterapie și intervenție chirurgicală.
- De exemplu, în cazul pacienților care au un plămân afectat de un cancer fără celule mici, se poate face intervenția chirurgicală pentru a îndepărta tumora, intervenția urmată de chimioterapie. La ora actuală, în funcție de fiecare caz în parte, intervențiile chirurgicale se pot face și minim invaziv datorită tehnicilor din chirurgia toracică video-asistată (VATS). Există cazuri când intervenția chirurgicală nu este posibilă și se recomandă radioterapia pentru distrugerea țesutului malign, în combinație cu chimioterapia. În anumit cazuri în care celulele maligne s-au diseminat în corp, se poate recomanda combinația de chimioterapie și imunoterapie. Și terapia țintită poate fi aplicată în cazul prezenței celulelor maligne cu anumite mutații.
- La pacienții cu cancer pulmonar cu celule mici, se recomandă chimioterapia, combinată sau nu cu radioterapia sau imunoterapia. În cazul acestor pacienți, chirurgia nu se folosește decât dacă boala este depistată în stadiu incipient.
Chimoterapia utilizează anumite substanțe care distrug țesutul malign, în timp ce imunoterapia se adresează stimulării sistemului imun pentru a distruge celulele maligne. Terapia țintită sau cea biologică este folosită pentru a împiedica diseminarea cancerului pulmonar avansat, fără celule mici.
Intervenția chirurgicală pentru cancerul pulmonar poate avea drept scop extirparea unui lob, a unui plămân sau a unei porțiuni din plămân, dacă tumoră este bine localizată. Pacienții trebuie să știe că pot respira și funcționa și cu un singur plămân.
Și în cazul radioterapiei, există mai multe tipuri: cea clasică, cea stereotactică (o expunere la o doză mai mare a țesutului tumoral, cu protecția celui sănătos) și internă.
Mai există și alte tratamente pentru cancerul pulmonar precum crioterapia, ablația cu radiofrecvență și terapia fotodinamică.
Fiecare protocol de tratament se discută cu pacienții, aceștia fiind informați asupra procedurilor și eventualelor efecte adverse.
Cancerul pulmonar: prevenție și screening recomandat fumătorilor
Principala metodă de prevenție a cancerului pulmonar este evitarea fumatului. Contează enorm și renunțarea la fumat. Fiecare an de nefumat se contorizează, iar la 10 ani de la abadonarea tutunului, riscul de a face cancer de plămâni ajunge la jumătate față de cel al unui fumător. De asemenea, o dietă bogată în legume, fructe și cereale integrale, bogate în fibre, reduce riscul de cancer. La fel și mișcarea regulată, care presupune cel puțin două ore și jumătate de activitate aerobică moderată săptămânal, două antrenamente intense și mult mers pe jos, în fiecare săptămână.
În plus, experții americani recomandă efectuarea anuală a unei tomografii computerizate cu doză mică de radiații tuturor celor care îndeplinesc aceste condiții: au între 50 și 80 de ani, fumează în continuare sau au renunțat la țigări cu mai puțin de 15 ani în urmă, au fumat cel puțin 20 de ani câte un pachet de țigări pe zi sau cel puțin 10 ani câte două pachete de țigări pe zi.
SURSE:
