Numărul persoanelor care se confruntă cu alergii și intoleranțe alimentare este în creștere în ultimii ani, mai ales în țările dezvoltate. Se estimează că procentul celor care suferă de alergii alimentare ar putea ajunge chiar și la 10%, acestea fiind diagnosticate mai ales la copii.
Numărul persoanelor care se confruntă cu intoleranțe alimentare ar putea fi chiar mai mare. Din fericire, intoleranțele alimentare sunt mai puțin severe decât alergiile alimentare.
Principalele alimente care pot declanșa o reacție anormală în corpul uman sunt cerealele cu gluten, laptele, ouăle, nucile, alunele, peștele, fructele de mare, soia, dar și alte fructe sau legume.
Toate acestea pot duce la apariția unor simptome, unele mai ușoare, altele mai grave, care pot pune viața în pericol. În funcție de aceste simptome, specialiștii pot stabili dacă este vorba despre alergie sau intoleranță, cele două situații având mecanisme diferite de declanșare.
Ce înseamnă alergia alimentară față de intoleranța alimentară?
O primă diferență majoră între alergia alimentară și intoleranță este dată de modul cum se produc acestea.
Alergia alimentară este de fapt o reacție a sistemului imunitar la anumite proteine din alimente. Sistemul imunitar confundă de obicei proteinele din anumite alimente cu elemente cu potențial nociv, ceea ce duce la secreția crescută a unor anticorpi. Aceștia declanșează simptomele alergiei care pot fi senzația de mâncărime la nivelul gurii, nasului și urechii, erupțiile cutanate, umflarea țesuturilor din jurul ochilor, umflarea buzelor, limbii, starea de vomă. Alergiile pot da și simptome mai grave, precum dificultățile de respirație, de înghițire, amețeala, scăderea tensiunii arteriale, semne ale șocului anafilactic. Acesta poate pune viața în pericol și trebuie semnalat unui serviciu de urgență
Intoleranța alimentară se referă doar la dificultatea organismului de a digera anumite alimente și vizează doar sistemul digestiv, spre deosebire de alergie care poate afecta și alte organe din corp.
Intoleranța alimentară poate da simptome comune cu alergiile precum mâncărimile și erupțiile cutanate. Însă cele mai frecvente simtpome sunt cele digestive precum balonarea, durerea abdominală sau diareea. Aceste simptome apar la câteva ore de la consumul alimentelor care dau intoleranță.
Intoleranțele alimentare apar în mai multe situații. Acestea sunt lipsa unor enzime pentru digestia optimă a alimentelor, sindromul de colon iritabil, stresul, boala celiacă, sensibilitatea la anumiți aditivi alimentari.
Toate semnele alergiilor și intoleranțelor ar trebui semnalate medicului pentru ca acesta să ofere un diagnostic precis pacienților.
Ce investigații se recomandă pentru diagnosticarea alergiilor și intoleranțelor?
Alergiile alimentare și intoleranțele trebuie investigate atent. Aceasta și pentru că, în anumite cazuri, alergiile alimentare pot duce la șoc anafilactic, ceea ce poate pune viața în pericol.
În momentul în care o persoană se confruntă cu simptomele alergiei și intoleranței, medicul alergolog va recomanda o serie de teste și analize pentru a vedea dacă este vorba despre o alergie alimentară și pentru a depista alimentele care au declanșat alergia.
Pentru a diagnostica o alergie, se pot face testele cutanate prick si teste de sange pentru depistarea nivelului de anticorpi Ig E produși în cazul multor cazuri de alergii.
De asemenea, în funcție de reacția organismului la diverse alimente, se pot exclude pe rând unele pentru a observa care a fost factorul declanșator al alergiei.
În cazul intoleranțelor, cea mai bună modalitate de a le depista este excluderea alimentelor suspectate ca fiind responsabile și observarea reacțiilor după eliminare. În unele cazuri, simptomele intoleranței apar după o anumită cantitate de aliment, cantitățile mici nedeclanșând reacțiile organismului.
Un alt aspect important în ceea ce privește intoleranțele este că reacțiile apar la câteva ore după consumul alimentelor. De asemenea, intoleranțele pot fi declanșate de mult mai multe alimente și substanțe decât alergiile. Acestea pot fi: monoglutamatul de sodiu, cofeina, alcoolul, îndulcitorii artificiali, ciupercile, aditivii și coloranții alimentari artificiali.
Cât despre testele pentru intoleranțe alimentare, acestea pot fi făcute, însă lumea medicală are încă rezerve în ceea ce privește precizia acestor analize.
O modalitate eficientă de a evita reacțiile neplăcute ale organismului la diverse alimente este citirea cu atenție a etichetelor. Aceasta pentru că există o mulțime de preparate care pot conține urme de alergeni alimentari.
Surse: