Gratuit CAS
Conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 15 milioane de oameni din întreaga lume fac anual accident vascular cerebral. Dintre aceștia, 5 milioane de persoane își pierd viața, iar alte 5 milioane rămân cu dizabilități. Accidentul vascular cerebral apare mai ales după vârsta de 40 de ani, iar cei care trec printr-un astfel de episod au un risc crescut de a trece ulterior prin altele. Accidentul vascular cerebral are implicații majore pentru sănătatea celor care supraviețuiesc, aceștia riscând probleme grave de vedere, paralizie și alte tulburări severe. O parte dintre factorii de risc pentru accidentul vascular pot fi preveniți pentru că țin de stilul de viață, dar și de controlul anumitor afecțiuni și situații medicale.
Accidentul vascular cerebral: ce reprezintă de fapt?
Accidentul vascular cerebral se produce atunci când alimentarea cu sânge a creierului este sever afectată. Acest fenomen este extrem de periculos pentru creier pentru că, în lipsa fluxului de sânge cu oxigen și nutrienți, celulele cerebrale încep să moară.
În funcție de modul în care are de suferit fluxul de sânge către creier, există două tipuri de accident vascular cerebral:
- ischemic: fluxul de sânge către creier este perturbat de prezența unui cheag de sânge sau a unei depuneri de grăsime pe vasele sanguine; astfel, se produc 85 la sută dintre accidentele vasculare cerebrale;
- hemoragic: un astfel de AVC se produce când se rupe un vas de sânge care alimentează creierul.
Mai există o situație în care circulația sângelui de la nivelul creierului are de suferit, numită atac ischemic tranzitoriu, ale cărui simptome trec de obicei în maximum 24 de ore. Simptomele sunt similare accidentului vascular cerebral, dar în acest caz, celulele cerebrale nu mor. Totuși, accidentul ischemic tranzitoriu trebuie să fie un semnal de alarmă: o persoană din 3 care trece printr-un astfel de episod riscă un accident vascular cerebral.
Cele mai bune șanse de supraviețuire și recuperare le au pacienții care trec prin atacuri ischemice tranzitorii. Mult mai grave sunt însă accidentele vasculare survenite ca urmare a blocării arterelor carotide și cele în care blocarea arterei carotide este dublată de ruperea unui vas de sânge la nivelul creierului.
Care sunt factorii de risc ai accidentului vascular cerebral?
Există o serie de obiceiuri nocive, afecțiuni medicale și situații care cresc riscul de accident vascular cerebral. Practic, orice persoană care se regăsește în astfel de situații are un risc crescut de a face accident vascular cerebral.
Unul dintre cele mai periculoase obiceiuri este consumul de tutun. Fumatul crește major riscul de accident vascular cerebral, dublându-l. Două din cinci decese provocate prin accident vascular cerebral la persoanele cu vârsta sub 65 de ani sunt puse pe seama fumatului.
Obezitatea, sedentarismul, excesul de grăsimi animale, de alcool, consumul de droguri, contraceptivele orale, valorile crescute ale colesterolului sunt tot atâția factori de risc pentru accidentul vascular cerebral.
Dintre condițiile medicale care cresc riscul de accident vascular cerebral se remarcă în primul rând hipertensiunea arterială. 4 din 10 persoane care decedează ca urmare a unui AVC ar putea fi salvate dacă își tratează la timp și țin sub control hipertensiunea arterială.
Dintre bolile cardiovasculare care cresc riscul de accident vascular se remarcă fibriliația atrială, alte aritmii, malformațiile cardiace, dar și infarctul de miocard.
Nu mai puțin periculoase sunt nivelul crescut de globule roșii din sânge, diabetul și atacurile ischemice tranzitorii, acestea din urmă crescând și de 10 ori riscul de accident vascular.
În ceea ce privește sexul, bărbații sunt mai predispuși decât femeile către AVC. De asemenea, vârsta înaintată și moștenirea genetică cresc riscul de accident vascular cerebral.
Simptomele accidentului vascular cerebral
În funcție de zona din creier afectată de accidentul vascular cerebral, simptomele pot fi diferite. Aspecte grave și semnale serioase de alarmă pentru orice persoană sau apropiat al cuiva care trece printr-un AVC sunt cele din protocolul FAST (face, arms, speech, time):
- Fața: la nivelul feței, jumătate este “căzută”, persoana nu mai poate zâmbi, gura sau un ochi sunt căzute;
- Brațele: persoana care trece printr-un AVC nu-și poate ridica ambele brațe ca urmare a slăbiciunii pe care o resimte;
- Vorbirea: aceasta este sever afectată; în plus, pacientul cu AVC poate să nu înțeleagă ce i se spune;
- Timpul: acesta este crucial, orice simptom impunând apelul de urgență la 112.
Alte semnale de alarmă sunt durerea bruscă de cap, amețeala, lipsa de coordonare, vederea încețoșată, leșinul, convulsiile și starea bruscă de greață și de vomă.
Ce tratamente urmează pacienții cu AVC?
În momentul în care o persoană se confruntă cu simptome ale accidentului vascular cerebral, cel mai important este să ajungă într-un serviciu medical de urgență. Pacienții cu AVC primesc de obicei medicație care va dizolva cheagurile de sânge, va reduce tensiunea arterială și va normaliza nivelul colesterolului.
În anumite situații, pacienții au nevoie de intervenții medicale mai complicate pentru a îndepărta cheagurile de sânge și pentru a rezolva inflamația cerebrală.
În multe cazuri, pacienții care au trecut printr-un accident vascular cerebral au nevoie de recuperare într-un serviciu specializat. Durata recuperării depinde de cât de afectat a fost creierul, dar și de zona în care s-a produs accidentul vascular cerebral.
Cum poate fi prevenit accidentul vascular cerebral?
Pentru că este extrem de debilitant și afectează atât pacienții, dar și familia, fiind nevoie de recuperare și uneori de asistență toată viața, accidentul vascular cerebral trebuie evitat și prevenit pe cât posibil. Dieta echilibrată, mișcarea regulată, eliminarea excesului de greutate, renunțarea la tutun și evitarea excesului de alcool sunt câteva măsuri utile.
De mare ajutor sunt monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, controlul diabetului și tratarea afecțiunilor care cresc riscul de AVC. Nu în ultimul rând, efectuarea regulată a analizelor de sânge și a unor investigații imagistice recomandate de medic pot oferi un tablou complet asupra stării de sănătate.
ECOGRAFIA DOPPLER CERVICAL SI TRANSCRANIAN este investigația prin care se poate estima riscul de producere a unui AVC, se poate evalua gradul de ateromatoza și stenoza la nivelul vaselor cervicocerebrale, se poate estima indicația de plasare a unui stent care va construi un traseu vascular colateral cu rol în evitarea producerii iminente a unui AVC, sau se poate urmari evoluția unui stent deja plasat.
Surse:
