Bradicardia reprezintă o frecvență cardiacă mai lentă decât cea normală. Ce înseamnă mai exact “lent” depinde de la o persoană la alta, în funție de vârsta și condiția fizică. Persoanele în vârstă, de exemplu, sunt mai predispuse la bradicardie.
În mod normal, inimile adulților în repaus bat de obicei între 60 și 100 de ori pe minut. Dacă inima bate mai puțin de 60 de ori pe minut, putem spune că persoana respectivă are bradicardie. Există, însă, și excepții. Pulsul poate scădea sub 60 de bătăi pe minut în timpul somnului profund. Iar adulții activi fizic (sportivii) au adesea, în repaus, un puls mai mic de 60 de bătăi pe minut.
Bradicardia poate fi o problemă gravă de sănătate dacă inima nu pompează suficient sânge către organism.
De ce apare bradicardia?
Cauzele bradicardiei includ:
- Afectarea țesutului cardiac, ca urmare a procesului de îmbătrânire
- Deteriorarea țesuturilor cardiace din cauza bolilor de inimă sau infarctului
- Tulburări cardiace prezente la naștere (defecte cardiace congenitale)
- Infecția țesutului cardiac (miocardită)
- Glanda tiroida subdezvoltată (hipotiroidism)
- Dezechilibrul substanțelor chimice din sânge, cum ar fi potasiu sau calciu
- Întreruperea repetată a respirației în timpul somnului (apnee obstructivă în somn)
- Boala inflamatorie, cum ar fi febra reumatică sau lupus
- Administrarea unor medicamente, printre care se numără și medicamente pentru alte tulburări de ritm cardiac, hipertensiune arterială și psihoză
- Poate fi inclusiv o complicație a chirurgiei cardiace
Simptomele bradicardiei
Un ritm cardiac prea lent poate provoca un flux sanguin insuficient către creier. Iar atunci când creierul și alte organe nu primesc suficient oxigen pot apărea următoarele simptome:
- Stare de leșin sau pierderea conștienței (sincope)
- Amețeli
- Oboseală
- Dificultate în respirație
- Dureri în piept
- Confuzie
- Probleme de memorie
- Dificultăți în practicarea activităților fizice
- Stop cardiac (în cazuri extreme)
“Există o serie de afecțiuni care pot provoca semne și simptome precum cele asociate bradicardiei. Tocmai de aceea este important ca oricine acuză unul sau mai multe astfel de simptome să beneficieze de diagnostic prompt, precis și îngrijiri adecvate. De exemplu, trebuie sunat la urgență dacă există următoarele simptome: leșin, dificultăți în respirație sau dureri toracice care durează mai mult de câteva minute”, explică dr. Anda Brașoveanu, medic specialist Cardiologie în cadrul Smart Medical.
Cum depistăm bradicardia?
Pentru a pune diagnosticul de bradicardie, medicul cardiolog analizează simptomele și istoricul medical al fiecărei persoane în parte și face un examen fizic. De asemenea, sunt necesare și o serie de teste pentru a măsura ritmul cardiac și pentru a stabili o legătură între pulsul mic și simptomele asociate.
Electrocardiograma (EKG) este un test de bază pentru evaluarea bradicardiei. Întrucât electrocardiograma poate înregistra bradicardia numai atunci când pulsul scade în timpul testului, este posibil ca medicul cardiolog să recomande utilizarea unui dispozitiv EKG portabil, precum Holterul EKG. Testul poate fi realizat acasă sau la spital și constă în montarea aparatului pe corp pentru 24 până la 48 de ore, timp în care se înregistrează activitatea inimii. De asemenea, medicul cardiolog poate cere păstrarea unui jurnal în tot acest timp, pentru descrierea simptomelor și orele la care acestea apar.
Vor fi necesare și analize de sânge pentru depistarea unor posibile afecțiuni care pot conduce la înregistrarea unui puls mai mic, cum ar fi o infecție, hipotiroidism sau un dezechilibru electrolitic.
Tratamentul bradicardiei
Tratamentul pentru bradicardie depinde de tipul problemei cardiace, de severitatea simptomelor și de cauza ritmului cardiac lent. “Dacă o persoană are pulsul mic, dar nu prezintă niciun simptom, este posibil să nu necesite tratament. Dacă pusul mic este provocat de o afecțiune precum hipotiroidismul sau apneea în somn, tratamentul recomandat pentru această afecțiune poate corecta bradicardia”, susține dr. Anda Brașoveanu.
Bradicardia severă sau prelungită poate fi tratată în mai multe moduri. De exemplu, dacă efectele secundare ale medicamentelor provoacă ritmul cardiac lent, atunci regimul medicamentos poate fi ajustat sau întrerupt. În multe cazuri, un stimulator cardiac poate regla ritmul inimii, grăbind pulsul.
Netratată, bradicardia severă sau prelungită poate provoca:
- Insuficiență cardiacă
- Leșin (sincope)
- Durere în piept (angină pectorală)
- Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială)
- Hipertensiune arterială
Surse:
https://www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/about-arrhythmia/bradycardia–slow-heart-rate
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bradycardia/symptoms-causes/syc-20355474
https://www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/bradycardia#1