Gratuit CAS
Rolul ecografiei de șold în depistarea afecțiunii în primele săptămâni de viață
Displazia de șold este o afecțiune care se manifestă printr-o instabilitate sau deplasare liberă a articulației șoldului și care apare, de cele mai multe ori, la naștere. Instabilitatea este asociată cu hormonii pe care mama îi produce, hormoni care determină relaxarea ligamentelor în timpul nașterii.
Aproximativ 1 din 20 de bebeluși născuți la termen au o formă de instabilitate la nivelul șoldului, însă doar 2 – 3 din 1000 au nevoie de tratament. De altfel, severitatea displaziei de șold poate varia, de la o ușoară instabiltate, până la dislocația completă a articulației șoldului.
Cauzele displaziei de șold
Din păcate, cauzele exacte care duc la apariția acestei anomalii congenitale nu sunt cunoscute. Totuși, există o serie de factori care pot contribui la producerea displaziei de șold:
- Istoricul familial – factorul genetic: riscul de displazie de șold este de 12 ori mai mare atunci când în familie există un istoric de astfel de cazuri;
- Poziția bebelușului în uter: micuții aflați în prezentație pelviană (la naștere, aceștia ies cu picioarele înainte, în loc de cap) sunt mai predispuși să aibă displazie de șold decât cei care au o poziție intrauterină normală;
- Copii care au deformări ale picioarelor sau toricollis (gâtul înțepenit) au un risc mai crescut de displazie;
- Fetițele prezintă un risc de 4 -5 ori mai mare de displazie de șold, față de băieței, din cauză că ligamentele lor sunt mult mai flexibile
Semne și simptome ale displaziei de șold
De obicei, displazia de șold este descoperită la examinările de rutină ale nou-născutului, însă, fiind o afecțiune asociată dezvoltării, poate apărea și mai târziu. Deși nu este caracterizată de manifestări evidente, fiind mai degrabă „silențioasă”, fiindcă nu cauzează durere bebelușilor și nu îi împiedică în mod normal să învețe să meargă, există anumite semne pe care, dacă le observă, părinții trebuie să aibă grijă ca micuțul lor să fie consultat de către un specialist:
- Pliurile fesiere asimetrice;
- Clicuri sau pocnituri, care se aud, la nivelul șoldului;
- Mobilitate redusă;
- Mersul balansat ori șchiopătat, după ce copilul începe să meargă;
Cum depistăm displazia de șold
Atunci când există indicii sau suspiciuni ale unei potențiale displazii de șold, examenul ecografic este, de regulă, soluția recomandată de specialiști pentru a vedea dacă bebelușul are această afecțiune. Ecografia de șold este o procedură imagistică, non-invazivă, ce nu prezintă niciun risc pentru nou-născut, nu este dureroasă și oferă medicului imaginea articulației de la nivelul șoldului, astfel încât să poată stabili un eventual diagnostic.
Spre exemplu, efectuarea unei ecografii de șold la vârsta de 6 săptămâni este recomandată de către Asociația Americană de Pediatrie pentru toate fetițele care s-au aflat în prezentație pelviană la naștere. În funcție de examinarea clinică a șoldului, la indicațiile medicului, și ceilalți copii care prezintă factori de risc specifici displaziei de șold pot efectua o ecografie de șold.
Cu ajutorul acestei metode imagistice, medicii pot stabili un diagnostic încă din primele săptămâni de viață ale nou-născuților care să permită, astfel, aplicarea din timp a măsurilor terapeutice necesare pentru corectarea displaziei de șold.
*La Smart Medical Clinic, micuțul dumneavoastră poate beneficia de un examen ecografic de șold, efectuat de profesioniști cu experiență în imagistică medicală:
Dr. Ghiță Adrian – Medic specialist Radiologie – Imagistică Medicală
Surse:
Institutul Internațional pentru Displazie de Șold/ The International Hip Dysplasia Institute
http://hipdysplasia.org/
Academia Americană de Pediatrie/ American Academy of Pediatrics
www.aap.org
