Odată cu înaintarea în vârstă, multe dintre funcţiile organismului şi ale creierului tind să se altereze, simptomele apărând uneori foarte târziu, când gradul de afectare este deja destul de mare. Îngrijorator este faptul că multe dintre persoanele afectate, dar şi cele din jurul lor, asociază frecvent manifestările anumitor boli cu bătrâneţea. O astfel de gândire împiedică prezentarea la medic şi ţinerea sub control a afecţiunii în cauză. Aşa se întâmplă şi în cazul bolii Alzheimer, pacientul fiind adus la medic abia atunci când simptomele sunt tot mai frecvente și mai severe.
Ce este boala Alzheimer şi cum o recunoaştem?
Alzheimer, o afecţiune degenerativă progresivă a creierului (creierul îşi pierde progresiv funcţiile), a cărei cauză nu se cunoaşte până în acest moment, este una dintre cele mai comune forme de demenţă, reprezentând 50-70% dintre toate formele de demenţă întâlnite în rândul persoanelor vârstnice, conform datelor Societăţii Române Alzheimer. Mai exact, statisticile arată că Alzheimer este prezentă la 8% din persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi la 30% din cele peste 85 de ani.
De cele mai multe ori, primele simptome sunt puse pe seama vârstei, fapt care face ca în ţara noastră 80% dintre persoanele cu această formă de demenţă să rămână nediagnosticate, după cum mai arată Societatea Română de Alzheimer.
Cel mai elocvent simptom, care ar trebui să ridice un semn de întrebare, este pierderea memoriei. Însă există şi alte manifestări, în funcţie de gradul de avansare a bolii, care ar trebui să îngrijoreze, printre acestea numărându-se:
- Tulburările de memorie şi de vorbire
- Incapacitatea de a efectua activităţi banale, cotidiene (îmbracatul, încuiatul uşii etc)
- Incapacitatea de a decide
- Incapacitatea de a recunoaşte persoane sau obiecte
- Dezorientarea temporală şi spaţială
- Stările de agitaţie
- Halucinaţiile
- Depresia
- Anxietatea
- Sensibilitatea la nivelul tractului urinar
Este Alzheimer o boală care se vindecă?
În ciuda tuturor eforturilor de a găsi un remediu pentru boala Alzheimer, afecţiunea continuă să rămână una fără tratament care să ducă la vindecare. Există însă anumite terapii care contribuie la încetinirea evoluţiei bolii (aceasta variază de la un pacient la altul) şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca persoana în cauză să ajungă din timp la medic, într-un stadiu incipient, în vederea unui diagnostic precoce şi a instaurării medicaţiei de suport.
Poate fi prevenită boala Alzheimer?
Nu se cunoaşte cu exactitate dacă acest tip de demenţă ar putea fi prevenit, mai ales că nu au fost identificate deocamdată metode de screening în acest sens. Însă specialiştii recomandă să ne antrenăm mintea în fiecare zi printr-o activitate intelectuală continuă, sa ne implicam în activităţi zilnice care să solicite creierul şi să adoptăm un stil de viaţă corespunzător, bazat pe o alimentaţie sănătoasă şi mişcare fizică regulată.
Cum ne putem da seama dacă suntem predispuşi la boala Alzheimer?
Una dintre cele mai utilizate metode de evaluare a funcţiei cognitive la nivel global este testul sau scorul MMSE (mini-mental state examination ). Acesta poate fi însoţit de testul ceasului, proba de memorare a cinci cuvinte şi testul de fluenţă verbală. În funcţie de rezultatele acestor teste, specialiştii pot indica o eventuală predispoziţie către boala Alzheimer.
Acest test poate fi utilizat nu doar pentru a vedea dacă o persoană este predispusă la Alzheimer, ci şi pentru a identifica gradul de afectare. În cazul unui scor MMSE mai mare de 20 de puncte, atunci se poate vorbi de o formă uşoară de Alzheimer. Asta în timp ce un scor cuprins între 10 şi 19 puncte indică o formă moderată, iar un scor mai mic de 10 – o formă severă de boală.
Aşadar, alegeţi înţelept pentru dumneavoastră şi cei dragi!
SMART MEDICAL vine în întâmpinarea dumneavoastră cu o echipă de psihiatri și psihologi calificaţi, care vă pot oferi asistenţă medicală specializată, respectiv consultații și evaluări de specialitate, menite să diagnosticheze boala Alzheimer cât mai devreme, şi care vă pot indica linia corectă în instaurarea unui tratament corespunzător şi în supravegherea evoluţiei afecţiunii, astfel încât calitatea vieții bolnavului, dar și a familiei acestuia, să fie afectată cât mai puțin.
Surse: