Gratuit CAS
La ora actuală, cancerul ovarian este în top 20 în ceea ce privește numărul îmbolnăvirilor prin cancer. Conform statisticilor din 2020, aproape 314 000 de femei s-au îmbolnăvit de cancer ovarian și peste 207 000 și-au pierdut viața la nivel global din cauza tumorilor maligne ovariene.
În multe cazuri, cancerul ovarian este depistat în stadiu avansat, situație care îngreunează tratamentul. Dacă însă este diagnosticat în stadiu precoce, cancerul ovarian se poate trata cu succes.
Ce este cancerul ovarian?
Așa cum îi spune și numele, cancerul ovarian reprezintă o afecțiune malignă localizată la nivelul ovarelor. Ovarele sunt două glande care fac parte din aparatul reproductiv feminin, rolul acestora fiind acela de a produce ovulele, celulele reproductive feminine, și de a le elibera în vederea obținerii unei sarcini.
Ovulele sunt eliberate de către ovare, străbat trompele uterine unde sunt fecundate și, ulterior, produsul de concepție ajunge în uter, organ la nivelul căruia se instalează și se dezvoltă sarcinile. Ovarele sunt implicate și în producerea hormonilor feminini, estrogenul și progesteronul, extrem de importanți în dezvoltarea caracterelor feminine, a sânilor, în funcționarea ciclului menstrual, în apariția și menținerea unei sarcini.
În structura unui ovar, intră 3 tipuri diferite de celule, iar cancerul ovarian sau tumorile ovariene se pot forma din oricare dintre aceste tipuri de celule. Dacă la început s-a crezut că înmulțirea anormală a celulelor ovariene și formarea tumorilor se produceau în ovar, în timp, s-a constatat că tumorile ovariene maligne ar putea debuta în celulele dinspre capătul trompelor uterine.
Astfel, în funcție de celulele din care se formează cancerul ovarian, există trei tipuri de tumori maligne:
1.Tumorile ovariene epiteliale maligne sau carcinoamele. Acestea se formează din celulele de la suprafața exterioară a ovarului și reprezintă cel mai frecvent tip de tumoră malignă ovariană, reprezentând 85-90% dintre cazuri. Carcinoamele ovariene pot fi și ele de mai multe tipuri: seroase, cu celule clare, mucinoase și endometrioide.
2.Tumori ovariene germinale.Se formează din celulele care produc ovocitele și reprezintă mai puțin de 2% dintre cancerele ovariene. Cancerele ovariene germinale pot fi sub formă de disgerminom, de tumori ale sinusului endodermal și de coriocarcinom.
3.Tumorile ovariene stromale. Se formează din țesuturile structurale ovariene care produc estrogenul și progesteronul și reprezintă în jur de 1% din totalul cancerelor ovariene.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru cancerul ovarian?
Ca în multe alte cancere, cauzele apariției cancerului ovarian nu sunt pe deplin cunoscute. Există factori de risc pentru cancerul ovarian, însă există și femei care fac cancer ovarian fără a avea risc crescut.
Printre factorii de risc ai cancerului ovarian se numără înaintarea în vârstă (cancerul ovarian apare mai frecvent după 65 de ani), prezența cancerului ovarian în familie, la rude apropiate, prezența unor mutații precum cele de tip BRCA, cancerele de sân sau de colon în antecedent, endometrioza, diabetul, prima menstruația la vârstă foarte tânără, menopauza instalată după 55 de ani, lipsa în antecedent a contracepției hormonale, lipsa nașterilor, dificultatea de a obține o sarcină, terapia de substituție hormonală doar cu estrogeni, obezitatea și fumatul.
Care sunt simptomele cancerului ovarian?
Deseori, cancerul ovarian a fost numit „ucigașul tăcut”. Aceasta pentru că în multe cazuri, simptomele se fac simțite doar în stadii avansate, ceea ce îngreunează tratamentul și reduce speranța de viață a pacientelor.
Specialiștii menționează o serie de simptome care apar mai frecvent la femeile cu cancer ovarian decât la cele sănătoase. Aceste simptome sunt:
- balonarea sau creșterea în volum a abdomenului;
- durerea pelvină sau abdominală;
- dificultatea de a mânca și senzația rapidă de sațietate;
- urinare frecventă și senzația de urinare iminentă.
Există însă și alte semnale de alarmă în privința cancerului ovarian, iar acestea sunt indigestia, constipația, diareea, durerea de spate, oboseala persistentă, scăderea nejustificată în greutate, sângerările vaginale după instalarea menopauzei.
Dacă persistă, toate aceste simptome trebuie semnalate medicului care va decide conduita ulterioară.
Cum se diagnostichează cancerul ovarian?
Ideal ar fi ca tumorile ovariene maligne să fie depistate în stadiu incipient, însă până la această oră nu există teste de screening care ar putea pune în evidență leziuni maligne ovariene la debut.
Dacă persistă câteva săptămâni, oricare dintre simptomele din tabloul descris mai sus ar trebui să trimită pacientele la medic pentru un diagnostic cât mai precis. La ora actuală, medicii specializați în diagnosticarea și tratarea cancerului ovarian sunt ginecologii oncologi.
În momentul în care o pacientă se prezintă la medic, (de obicei medicul ginecolog), acesta va recomanda o serie de analize de laborator și investigații imagistice pentru a evalua cazul. Astfel, din lista acestora pot face parte ecografia vaginală, ecografia abdominală, tomografia computerizată, laparoscopia abdominală și biopsia. În plus, pentru a evalua riscul de diseminare la distanță a cancerului ovarian și prezența metastazelor, se pot face radiografii, examinări prin rezonanță magnetică și PET-CT (pentru a evalua activitatea metabolică a tumorilor). Analizele de sânge pot include hemoleucograma, testele HCG, AFP, LDH, cele de funcție hepatică și renală, dar și markerul tumoral CA-125. În anumite situații, medicii pot recomanda un set de teste genetice pentru că anumite mutații cresc și riscul altor cancere, pe lângă cel ovarian. Prezența unor mutații poate orienta medicul către anumite terapii personalizate în cancerul ovarian și poate indica un complex de investigații suplimentare, regulate, pentru a evalua riscul altor cancere, asociat mutațiilor genetice.
Tratamentul cancerului ovarian
La ora actuală, abordarea corectă și completă a oricărui tip de cancer presupune diagnosticarea, tratarea și monitorizarea pacientelor de către tumor board, o echipă complexă de medici din care pot face parte ginecologul, oncologul, specialistul în imagistică, chirurgul, specialistul anatomopatolog și radioterapeutul. În funcție de tipul de cancer ovarian, de stadiul tumorii, dar și de starea generală de sănătate a pacientei, cancerul ovarian se poate trata prin chirurgie, chimioterapie, terapie targetată, terapie hormonală și radioterapie. În plus, tratamentul poate include și abordarea tumorilor la distanță, în stadiile avansate de boală. În cazul intervențiilor chirurgicale, în funcție de extensia tumorii și tipul acesteia, operațiile pot merge până la extirparea ovarelor, trompelor, uterului și colului uterin, dar și a unei părți din intestinul gros. Chimioterapia poate fi administrată înainte sau după operație, sau poate fi un tratament de sine stătător. De asemenea, se recomandă în recidive. Radioterapia este o opțiune de tratament în cancerele ovariene avansate și pentru a ușura simptomele. Terapia targetată se aplică în unele cazuri recidivante, iar cea hormonală țintește întreruperea producției de estrogeni care hrănește unele tumori.
După încheierea tratamentului, pacientele cu cancer ovarian intră într-un program de follow-up prin care medicii evaluează regulat starea pacientei prin diverse teste și investigații. Aceasta pentru a monitoriza o posibiă recidivă, diseminare la distanță sau efectele adverse ale tratamentelor oncologice. În primii ani de la tratamente, examenele medicale au loc des, la 2-4 luni, iar pe măsură ce trec anii, acestea se pot rări.
Cum poate fi redus riscul de cancer ovarian?
Cu toate că nu poate fi eliminat cu totul, riscul de cancer ovarian poate fi redus printr-un stil de viață sănătos care presupune eliminarea excesului de greutate, renunțarea la fumat, la excesul de alcool, adoptarea unei diete echilibrate și a unui program susținut de sport. Persoanele care au cancer ovarian în familie ar trebui să discute cu medicul despre un program de teste genetice, dar și de examene imagistice pentru monitorizarea optimă a stării de sănătate. În plus, anticoncepționalele, alăptatul, legarea trompelor și histerectomia totală scad riscul de cancer ovarian.
Surse:
