Gratuit CAS
Amețeala este unul dintre cele mai frecvente simptome cu care aproape orice persoană s-a confruntat cel puțin o dată în viață. Aceasta pentru că amețeala poate avea numeroase cauze, de la cele foarte cunoscute precum consumul de alcool până la situații grave precum bolile neurologice sau anxietatea. Amețeala poate fi tranzitorie sau poate persista mai multe zile, situație în care trebuie semnalată unui medic. De altfel, amețeala este unul dintre cele mai frecvente simptome semnalate în cabinetele medicale.
Există cazuri când amețeala este un simptom izolat, dar poate fi însoțită și de alte simptome precum starea de greață, vomă, dezechilibru, durerea de cap, febra, tulburările de auz sau de vedere. Orice abatere de la starea de sănătate normală trebuie să alerteze pacienții și să-i aducă la un consult medical.
Amețeala: ce este de fapt aceasta și ce e de făcut până la vizita la medic?
Amețeala reprezintă o varietate de senzații pe care persoana în cauză le descrie drept pierderea echilibrului, slăbiciune, cap greu, sentimentul de plutire sau acela că totul se rotește în jur. Aceste senzații pot fi accentuate de diverse gesturi precum ridicarea de la orizontală, în picioare, mișcarea capului sau mersul.
În momentul în care o persoană se confruntă cu aceste simptome, ar trebui să ia câteva măsuri care i-ar putea restabili echilibrul. Astfel, oricine care se confuntă cu amețeala ar trebui să se așeze încet pe pat sau pe scaun. Dacă simptomele au trecut, ridicarea de la orizontală trebuie să se facă ușor. Sunt recomandate odihna, deplasarea în ritm ușor, lent, consumul de apă și evitarea excitantelor precum alcoolul, tutunul și cofeina. Există și câteva gesturi care trebuie evitate de către persoanele care se confruntă cu amețeala precum ridicarea bruscă de la orizontală, aplecarea, activitățile casnice, condusul, dar și statul întins pe o suprafață în momentul în care există senzația că totul se rotește în jur.
De cele mai multe ori, amețelile sunt trecătoare. Dacă acestea persistă ele trebuie semnalate medicului. Amețelile apar mai frecvent spre vârsta a treia, iar episoadele repetate cresc și mai mult riscul ca stările de amețeală și dezechilibru să reapară.
Amețeala: ce alte simptome asociate trebuie să aducă pacienții la medic?
Având în vedere că amețelile sunt simptome comune multor afecțiuni și situații medicale, numai un consult la specialist poate da verdictul în privința cauzei amețelilor. Dacă acestea sunt asociate cu alte simptome, atunci reprezintă situații urgente, iar prezentarea la medic nu trebuie amânată. Orice persoană ar trebui să ajungă la medicul de familie sau într-o clinică medicală în momentul în care amețelile sunt asociate cu durerea puternică de cap, tulburările de auz și de vedere, durerea în piept, starea de vomă, leșinul, probleme de respirație, amorțelile, paralizia membrelor, tulburările de vorbire, de mers, de ritm cardiac și convulsiile.
Amețeala: care sunt cele mai frecvente cauze medicale?
Amețelile pot avea o mulțime de cauze. În primul rând, medicii suspectează prezența unor afecțiuni. Însă și anumite medicamente pot sta la baza declanșării amețelilor. Iată în continuare principalele cauze ale amețelilor:
1.Afecțiunile urechii interne. În momentul în care urechea internă este afectată de diverse probleme, pot apărea tulburări de echilibru (acesta este asigurat de armonizarea semnalelor pe care creierul le primește prin intermediul ochilor, urechii interne și nervilor implicați în mișcare). Printre bolile care pot genera tulburări de echilibru ca urmare a afectării urechii interne se numără vertijul paroxistic pozițional benign, infecțiile și boala Meniere (acumularea de lichid la nivelul urechii interne. Acesta afecțiuni sunt diagnosticate și tratate de către medicii ORL.
2.Afecțiunile cardiovasculare. Există o serie de afecțiuni și tulburări cardiovasculare care pot genera amețeli, de la unele mai puțin grave până la cele severe. Astfel, amețelile pot fi provocate de scăderea bruscă a tensiunii arteriale, cardiomiopatii, infarct de miocard, aritmii, atacuri ischemice tranzitorii sau accident vascular cerebral. Aceste afecțiuni trebuie diagnosticate și tratate de către medicii cardiologii sau în serviciile de urgență.
3.Afecțiunile neurologice. Dintre bolile neurologice care pot da amețelile sunt de menționat boala Parkinson și scleroza multiplă. Aceste boli sunt diagnosticate, tratate și monitorizate de către medicii neurologi. Si migrenele puternice pot genera amețeli asociate cu sensibilitate la lumină și zgomot.
4.Tumorile. În funcție de localizare, tumorile cerebrale sau de la nivelul urechii pot declanșa tulburări de echilibru și amețeală. Tumorile beningne sau maligne beneficiază de intervenția medicilor neurochirurgi sau chirurgilor ORL.
5.Traumatismele. Dacă acestea se produc în zona capului, pot fi însoțite de amețeli. Acestea trebuie semnalate urgent medicului pentru că traumatismele din zona capului au nevoie de investigații imagistice pentru a evalua gravitatea situației.
4.Scăderile de glicemie. În momentul în care nu există glucoză circulantă suficientă care să asigure aportul de energie pentru funcționarea celulelor, organismul intră pe modul “economie” și atunci există riscul scăderii glicemiei și apariției amețelilor. Această situație se poate rezolva rapid prin aportul de alimente sau lichide dulci. Dacă situația persistă, un medic generalist sau un specialist în diabet și boli de nutriție trebuie să evalueze cazul.
5.Anxietatea. Printre simptomele care însoțesc tulburările de anxietate și atacul de panică se pot număra și stările de amețeală. Anxietatea este o situație tot mai frecventă, având la bază numeroase cauze, printre care și stresul. Aceasta trebuie abordată de către psiholog sau psihiatru.
6.Medicamentele. Există diverse linii medicamentoase terapeutice care sunt însoțite de numeroase efecte adverse, printre care se numără și amețelile. Medicamentele care sunt asociate cu aceste senzații neplăcute sunt o serie de antibiotice, antidepresivele, anticonvulsivele, sedativele și antihipertensivele.
Există și alte situații care pot genera starea de amețeală, iar printre acestea se numără anemiile prin deficit de fier, deshidratarea, expunerea la căldură și inhalarea de monoxid de carbon.
Surse:
