Gratuit CAS
Se poate întâmpla ca arterele inimii să devină mai înguste, rigide și chiar să se blocheze din cauza acumulării de colesterol, celule sau alte substanțe grase din sânge numite plăci de aterom. Acest lucru poate reduce cantitatea de sânge care ajunge la inimă, provocând disconfort toracic. În anumite cazuri, se poate forma brusc un cheag de sânge care poate bloca complet fluxul de sânge, ceea ce duce la atac de cord. Din fericire, arterele pot fi deblocate, iar fluxul de sânge poate fi restabilit cu ajutorul unei intervenții non-invazive, numită angioplastie sau angioplastie coronariană.
Angioplastia nu este o intervenție chirurgicală majoră, implică introducerea și umflarea temporară a unui balon minuscul în locul în care artera este înfundată pentru a o debloca. Procedura este adesea combinată cu plasarea permanentă a unui mic tub de plasă de sârmă numit stent, care ajută la deschiderea arterei și care scade șansele ca aceasta să se înfunde din nou.
Când este indicată angioplastia coronariană?
Angioplastia este folosită pentru a trata o boală de inimă cunoscută sub numele de ateroscleroză – acumularea lentă a pereților arterelor cu substanțe grase din vasele de sânge.
“De obicei, recomandăm angioplastia ca opțiune de tratament atunci când medicamentele sau modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți sănătatea inimii pacientului sau atunci când apare un atac de cord sau o angină pectorală, adică agravarea durerii toracice. De asemenea, folosim angioplastia în timpul unui infarct pentru a deschide rapid o arteră blocată”, susține dr. Țieranu Eugen, medic specialist în Cardiologie Intervențională în cadrul Smart Medical.
Ce riscuri implică angioplastia coronariană?
Deși angioplastia reprezintă o metodă mai puțin invazivă de a deschide arterele înfundate decât chirurgia de bypass, procedura implică anumite riscuri.
Cele mai frecvente riscuri asociate angioplastiei includ:
- Re-îngustarea arterei (restenoza) – atunci când este folosită angioplastia, fără implantarea unui stent, restenoza se întâmplă în aproximativ 30% din cazuri. Stenturile au fost dezvoltate pentru a reduce acest risc.
- Cheaguri de sânge – se pot forma în stenturi chiar și după realizarea procedurii. Cheagurile pot închide artera, provocând un atac de cord. Este posibil ca medicul să prescrie medicamente care ajută la reducerea formării cheagurilor de sânge.
- Sângerare – poate exista o anumită sângerare în piciorul sau brațul în care a fost introdus cateterul. De cele mai multe ori apare o simplă vânătaie, dar există cazuri în care sângerarea se poate agrava și poate necesita intervenție chirurgicală.
Este deosebit de important ca pacientul să discute pe larg cu medicul cardiolog despre posibilele riscuri asociate angioplastiei înainte de a lua decizia de a se supune acestei intervenții.
Ce se întâmplă în timpul unei angioplastii coronariene?
Angioplastia nu este o procedură dureroasă. Locul în care va fi introdus cateterul este amorțit cu ajutorul unui anestezic local, iar pacientul poate simți o anumită presiune pe măsură ce cateterul este introdus în arteră. Iată ce se întâmplă, pas cu pas, în timpul acestei proceduri:
- Se administrează un anestezic local, pentru a amorți zona din picior sau braț în care se introduce cateterul.
- Cateterul este ghidat prin sistemul arterial până ajunge într-o arteră coronariană.
- Medicul mută cateterul în arteră, ajutându-se de un ecran cu raxe X speciale. Apoi, un fir foarte subțire este introdus prin cateter, dincolo de zona înfundată. Peste acest fir este introdus un cateter în capătul căruia există un balon subțire, extensibil.
- Balonul este umflat și, în acest fel, placa de aterom este împinsă în lateral, lărgind artera. Balonul poate fi umflat de mai multe ori.
- În majoritatea cazurilor, un stent montat pe un balon special este montat peste firul subțire în zona blocată. Pe măsură ce balonul este umflat, stentul se deschide și lărgește pereții arterei. Stentul se blochează în această poziție și ajută la menținerea arterei deschise.
- După ce artera este deblocată, iar fluxul de sânge restabilit, balonul și cateterele se scot.
Ce se întâmplă după realizarea angioplastiei coronariene?
De cele mai multe ori, după realizarea unei angioplastii coronariene, se recomandă ca pacientul să rămână internat o zi, timp în care inima îi este monitorizată, iar tratamentul ajustat. În mod normal, acesta poate reveni la locul de muncă sau la activitatea sa obișnuită în maximum o săptămână după realizarea angioplastiei. Dacă angioplastia este realizată pentru a trata un infarct, este posibil ca perioadele de internare și de recuperare să fie mai lungi. Medicul cardiolog va decide durata acestora.
Odată externat, pacientului i se recomandă să bea multe lichide, pentru a elimina substanța de contrast, și să evite exercițiile fizice și ridicarea obiectelor grele pentru câteva zile.
Pacientul trebuie să meargă urgent la medic dacă:
- Locul în care a fost introdus cateterul începe să sângereze sau să se umfle
- Simte durere sau disconfort în locul în care a fost introdus cateterul
- Are semne de infecție, precum roșeață, umflare, drenaj sau febră
- Există o modificare a temperaturii sau a culorii piciorului sau brațului în care s-a introdus cateterul
- Se simte slăbit
- Are dureri în piept sau respiră greu
Surse:
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761
