de ce apare sforaitul

Sforăitul: de ce apare și cum îl ținem sub control?

Distribuie

Sforăitul este sunetul puternic și deranjant care apare în timpul somnului, atunci când fluxul de aer respirat face ca țesuturile din partea din spate a gâtului să vibreze. Este o afecțiune comună la toate persoanele, deși apare cu precădere la bărbați și la persoanele cu greutate peste limită.

Aproape jumătate din oameni sforăie din când în când. Sforaitul este mai frecvent la bărbați, este posibil să se transmită în familie și tinde să se agraveze odată cu vârsta. Sforăitul afectează aproximativ 40% dintre bărbați și 24% din femei, arată statisticile furnizate de Academia Americană de Medicina Somnului.

Sforăitul din când în când nu este, de obicei, o problemă gravă de sănătate. Sforăitul persistent, de lungă durată nu afectează numai calitatea somnului, ci poate fi un simptom al unei probleme de sănătate serioase precum apneea obstructivă de somn, care se manifestă prin întreruperea temporară a respirației în timpul somnului.

Atunci când sforăitul este însoțit de oricare dintre următoarele simptome, poate fi un semn al apneei obstructive de somn:

    • Pauze în respirație în timpul somnului
    • Somnolență excesivă în timpul zilei
    • Dificultate de concentrare
    • Dureri de cap resimțite dimineața
    • Dureri în gât la trezire
    • Somn agitat
    • Senzație de sufocare în timpul noapții
    • Tensiune arterială crescută
    • Durere în piept în timpul nopții

În cazul copiilor, sforăitul ca simptom al apneei obstructive de somn poate fi asociat cu următoarele semne: probleme de comportament, performanțe slabe și lipsa de concentrare la școală.

Cauzele sforăitului

Sforăitul poate fi cauzat de o serie de factori, precum anatomia gurii și a sinusurilor, consumul de alcool, alergii, o răceală și greutatea excesivă.

Atunci când trecem progresiv prin diferitele etape ale somnului, de la somnul superficial la cel profund, mușchii din cerul gurii (palatul moale), limb și gâtul se relaxează. Țesuturile din gât se pot relaxa suficient cât să blocheze parțial căile respiratorii și să vibreze. Cu cât căile aeriene sunt mai înguste, cu atât fluxul de aer devine mai puternic, fapt care crește vibrația țesuturilor și intensifică sforăitul.

Factori de risc care pot contribui la apariția sforăitului:

    • Bărbații sunt mai susceptibili să sforăie sau să aibă apnee în somn decât femeile
    • Persoanele cu greutate peste limită sau obeze pot avea țesuturi suplimentare în partea din spate a gâtului, care pot îngusta căile respiratorii
    • Căi aeriene înguste. Unele persoane pot avea un palat moale lung sau amigdale mari care pot îngusta căile respiratorii și pot provoca sforăitul
    • Consumul de alcool. Alcoolul relaxează mușchii gâtului, crescând riscul de sforăit
    • Probleme nazale. Congestia nazală cronică sau deviația de sept pot predispune la sforăit
    • Ereditatea. Persoanele cu rude afectate de sforăit sau apnee obstructivă de somn prezintă un risc crescut pentru sforăit
    • Privarea de somn. Somnul insuficient poate duce la o relaxare suplimentară a gâtului
    • Poziția de somn. Dormitul pe spate poate încuraja apariția sforăitului, deoarece efectul gravitației asupra gâtului îngustează căile aeriene
    • Alergii. Unele persoane sforăie doar în timpul sezonului alergic sau când au o infecție sinusală
    • Tonus muscular slab în jurul gâtului. Mușchii gâtului și limbii pot fi prea relaxați, ceea conduce la obstrucționarea căilor respiratorii

Diagnosticul și tratamentul sforăitului

Adesea, sforăitul este depistat de partenerul de viață, deoarece intensitatea și frecvența sforăitului îi afectează calitatea somnului. Odată ajuns la medic, acesta va analiza simptomele și istoricul medical și va realiza un examen fizic, pentru a elimina o serie de afecțiuni care pot obstrucționa căile respiratorii, precum deviația de sept sau inflamarea amigdalelor. Este posibil să fie recomandate și următoarele teste:

    • Teste de imagistică: radiografie, RMN sau CT, pentru a depista diferite probleme în căile respiratorii
    • Polisomnografie: măsoară ritmul cardiac, respirația și activitatea creierului în timpul somnului

Sforăitul poate fi tratat, într-o primă etapă, prin realizarea unor modificări în stilul de viață, cum ar fi:

    • Pierderea în greutate
    • Evitarea consumului de alcool înainte de culcare
    • Tratarea congestiei nazale
    • O mai bună calitate a somnului
    • Evitarea dormitului pe spate

În cazul în care sforăitul este asociat apneei obstructive de somn, sunt recomandate următoarele opțiuni terapeutice:

    • Aparate orale. Aparatele orale sunt mici dispozitive dentare care mențin căile aeriene deschise
    • Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale care pot deschide căile aeriene sau care pot preveni blocarea acestora în timpul somnului
    • Aplicarea presiunii pozitive continue în căilor respiratorii (CPAP). Această abordare implică purtarea unei măști peste nas sau gură în timpul somnului, pentru a asigura o mai bună oxigenare în timpul somnului

 

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/snoring/symptoms-causes/syc-20377694

http://sleepeducation.org/essentials-in-sleep/snoring/overview-and-facts

https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/snoring

whatsapp