La nivel global, speranța de viață s-a dublat în ultima sută de ani și a ajuns la 72, 3 ani. Există încă diferențe mari între diferite regiuni ale lumii, nivelul de trai fiind un factor important care influențează durata vieții.
Chiar dacă în zonele dezvoltate, speranța de viață este crescută, vârsta senectuții este asociată de multe ori cu prezența unor afecțiuni precum cele cardiovasculare sau cancerul.
La ora actuală, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces din lume și fac anual 18, 6 milioane de victime.
Multe dintre afecțiunile cardiovasculare pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc precum dieta bogată în grăsimi și zahăr, fumatul, sedentarismul și excesul de alcool.
Multe decese ar putea fi evitate și dacă situații particulare precum colesterolul crescut, hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatatea ar fi tratate și ținute sub control. În plus, combaterea stresului ar trebui să devină prioritate pentru oricine, având în vedere faptul că stresul stă la baza infarctului și accidentului vascular cerebral.
Este adevărat că moștenirea genetică și înaintarea în vârstă cresc riscul de boală cardiovasculară, insă vizitele regulate la medic, evaluarea cardiologica și respectarea programului anual de analize pot duce la depistarea unor afecțiuni în stadii în care pot fi tratate, vindecate, sau ținute sub control.
Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare?
Sistemul cardiovascular uman este foarte complex, iar starea sa bună de funcționare depinde de mai mulți factori.
Principalele cauze ale problemelor grave de sănătate care pot afecta sistemul vascular sunt cele care vizează circulația normală a sângelui.
Aceasta poate fi afectată, de exemplu, de îngustarea vaselor mari de sânge, precum arterele coronare care irigă inima. Depunerile de colesterol și calciu de pe artere le pot îngusta, fluxul de sânge este afectat și astfel, poate apărea infarctul miocardic.
O altă cauză a afectării circulației poate fi formarea unui cheag de sânge numit tromb. Acesta poate împiedica circulația normală a sângelului, cu efecte grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral, embolismul pulmonar sau tromboza venoasă profundă. În momentul în care un tromb blochează un vas de la nivelul plămânilor, oxigenarea întregului organism este afectată și trebuie intervenit urgent. Simptomele sunt scurtarea respirației, durerea în piept, accelerarea respirației, leșinul sau expectorația cu sânge.
Foarte gravă este și situația în care un vas de sânge obturează o venă profundă, de obicei de la nivelul unui membru inferior, situație în care apar dureri, edeme și modificări ale culorii pielii.
Aceste probleme grave de sănătate cardiovasculară apar mai ales după vârsta de 40 de ani, iar factorii de risc pot fi intervențiile chirurgicale, accidentele traumatice majore, fracturile de șold, chimioterapia, tromboza venoasă superficială, infecțiile, varicele, trombofilia, bolile renale, imobilizaera îndelungată la pat, contraceptiveel orale și terapia de substituție hormonală.
Orice persoană care are unul sau mai multi factori de risc, sau un istoric familial de boală cardiovasculară, diabet, HTA, valori crescute ale grăsimilor în sânge sau obezitate, ar trebui să meargă la un cardiolog, după vârsta de 40 de ani.
În funcție de fiecare caz în parte, medicul poate recomanda un protocol de investigații și un tratament, acolo unde este cazul, pentru a putea fi evitate episoadele cardiovasculare grave.
Ce este ecografia Doppler?
Una dintre investigațiile incluse in acest protocol este și ecografia Doppler.
Este o investigatie non invazivă și folosește ultrasunetele pentru a diagnostica probleme legate de circulația sângelui, prezenta trombilor în circulație, afectarea valvelor de la nivelul venelor membrelor inferioare (cauza insuficienței venoase), bolile cardiace congenitale, afectarea valvelor inimii, circulația arterială deficitară de la nivelul picioarelor (boala arterială periferică), arterele cu anevrisme și îngustarea arterelor carotide.
Ecografia Doppler este similară ecografiei obișnuite: pe zona investigată se aplică un gel special, iar dispozitivul ecografului va fi manipulat astfel încât să poate culege date despre fluxul sanguin. Ecografia Doppler nu necesită nici o pregătire prealabilă. Există totuși posibilitatea ca medici să recomande evitarea fumatului cu câteva ore înainte pentru că țigara contribuie la îngustarea vaselor de sânge ceea ce poate modifica ușor rezultatul ecografiei.
La ora actuală, ecografia Doppler este folosită pe scară largă pentru a evalua sănătatea fluxului sanguin. În cazul în care medicii depsistează probleme grave, pot recomanda și efectuarea unei angiografii, investigația mai invazivă care presupune vizualizarea vaselor de sânge cu ajutorul unei substanțe de contrast și a razelor X.
Ecografia Doppler este de mare folos și în evaluarea pacienților cu varice, vene dilatate de la nivelul membrelor inferioare care pot produce dureri, crampe, mâncărimi la pielii, senzația de greutate în picior și umflarea gambei și gleznei. Varicele pot fi diagnosticate prin examen clinic, iar ecografia Doppler contribuie la stabilirea celui mai bun tratament, prin evaluarea fluxului de sănge venos și a valvelor slăbite care împiedică întoarcerea corectă a sângelui în circulație.
Surse: