Gratuit CAS
Cataracta reprezintă la ora actuală una dintre principalele probleme de vedere cu care se confruntă populația lumii. 94 de milioane de persoane suferă de cataractă, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Mai mult, cataracta reprezintă principala cauză de orbire la nivel mondial: din 42 de milioane de persoane cu vederea extrem de afectată, 17 milioane au cataractă. Cele mai multe dintre cazurile de cataractă apar pe fondul înaintării în vârstă, însă există și alte condiții în care poate apărea cataracta. Astfel, creșterea speranței de viață la nivel global se asociază și cu apariția unor afecțiuni precum cataracta. Cele mai multe cazuri de cataractă se diagnostichează după vârsta de 40 de ani, 70 la sută dintre persoanele de peste 65 de ani confruntându-se cu această problemă de sănătate oculară. Există și cataracta congenitală: bebelușii care se nasc cu această problemă de sănătate trebuie operați în timp util pentru ca vederea și dezvoltarea să nu le fie grav afectate. De asemenea, cataracta mai poate apărea și pe fondul unor boli (diabetul, bolile endocrine sau renale) sau ca urmare a unui traumatism.
Ce este de fapt cataracta?
Cataracta reprezintă de fapt o afecțiune a cristalinului, lentila ochiului. Odată cu îmbătrânirea, la nivelul cristalinului se acumulează în mod natural anumite proteine. De la un anumit punct încolo, această acumulare de proteine obturează pătrunderea luminii naturale prin cristalin. Acesta devine din ce în ce mai opac, se îngroașă și astfel apare vederea în ceață, blurată. Cataracta se instalează treptat, iar de la un anumit moment încolo, pacienții nu mai pot citi și nu își mai pot desfășura anumite activități. De obicei, cataracta afectează ambii ochi, însă nu este obligatoriu ca deteriorarea cristalinelor să se producă în același ritm.
Care sunt factorii de risc pentru cataractă?
Cele mai multe cazuri de cataractă se diagnostichează la persoanele de vârsta a treia, îmbătrânirea fiind principalul factor de risc pentru afectarea cristalinului. Însă există și alți factori de risc precum moștenirea genetică, fumatul, diabetul, traumatismele oculare, abuzul de alcool, utilizarea pe termen lung a medicamentelor cu steroizi, expunerea excesivă la soare și anumite intervenții chirurgicale de la nivelul ochiului, precum cele pentru glaucom.
Ce simptome dă cataracta?
Cataracta nu dă dureri, de aceea, în primele faze este posibil ca pacienții să nu-și dea seama că dezvoltă această problemă. Mai mult, dacă această afecțiune evoluează diferit la cei doi ochi, e posibil ca acela mai puțin afectat să compenseze deficitele de vedere. Însă de la un anumit moment încolo, cataracta se însoțește de diverse simptome care trebuie semnalate medicului oftalmolog. Acestea sunt:
- vederea încețoșată
- luminozitatea intensă și o strălucire aparte a luminilor
- halourile din jurul luminilor
- dificultatea de a vedea la lumină mai slabă
- pierderea din intensitate a culorilor
- vederea dubla
- nevoia de a schimba mai des dioptriile la ochelari
În ce constă examenul oftalmologic?
Simptomele menționate pot fi asociate și cu alte afecțiuni oculare. Tocmai de aceea, dacă o persoană simte că nu mai vede bine, trebuie să meargă la medicul oftalmolog. Acesta va face diverse teste care constau în:
- testul de acuitate vizuală (acesta presupune citirea unor seturi de litere, de diverse dimensiuni, cu un singur ochi, celălalt fiind acoperit)
- examinarea ochiului cu ajutorul unei lămpi speciale și a microscopului, prin care medicul poate vizualiza corneea, irisul, cristalinul, spațiul dintre iris și cornee și poate detecta anumite anomalii
- examinarea retinei, prin dilatarea pupilelor cu ajutorul unor picături speciale
- tonometria sau analiza presiunii intraoculare.
În urma examinării ochilor, medicul oftalmolog va stabili diagnosticul și va face recomandări în privința tratamentului cataractei.
Cum se tratează modern cataracta?
Persoanele cu cataractă la debut se pot descurca să citească și să conducă cu ajutorul ochelarilor. Însă în momentul în care aceștia trebuie schimbați tot mai des și calitatea vieții este afectată, atunci trebuie luată în calcul intervenția chirurgicală. Amânarea intervenției nu schimbă rezultatul final, adică redarea vederii. Însă la unele persoane, cum sunt cele cu diabet, hipertensiune sau obezitate, cataracta poate avansa în ritm alert și intervenția trebuie grăbită.
Operația modernă de cataractă este una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale la ora actuală, 9 din 10 persoane bucurându-se de o îmbunătățire a vederii după operație. Aceasta constă în înlocuirea cristalinului afectat de cataractă cu unul artificial. Cristalinele de ultimă generație pot rezolva cu succes cataracta, dar și viciile de refracție cum sunt miopia sau hipermetropia. Astfel, există șanse ca pacienții operați de cataractă să scape de ochelari după intervenție.
Operația se face cu anestezie locală, iar pacienții pot pleca acasă în aceeași zi. De obicei, ochii nu se operează în același timp operator, ci se așteaptă vindecarea primului ochi operat pentru a-l opera și pe al doilea. Pe lângă afectarea cristalinului care se rezolvă prin schimbarea acestuia, cataracta se poate instala și la nivelul sacului cristalinului, structură în care stă acesta. În aceste situații, este vorba despre cataracta secundară care se poate trata cu ajutorul laserului.
Ce stil de viață este recomandat pentru o vedere bună?
Orice tulburare de vedere trebuie semnalată oftalmologului care va stabili un program ulterior de consultații în funcție de fiecare caz și situație în parte. Orice persoană cu vârsta mai mare de 60 de ani ar trebui să meargă o dată la doi ani la o evaluare oftalmologică. În plus, pentru menținerea unei acuități cât mai bune a vederii ar trebui respectate recomandările medicilor în privința stilului de viață. Astfel, în dietă, trebuie să existe surse de vitamina A (morcovi, cartofi dulci, caise), de vitamina C (portocale, piersici, lămâi, ardei gras roșu, tomate, căpșuni), de vitamina E (avocado, migdale), acizi grași de tip omega-3 (pește gras), surse de zinc (fasole, stridii, cereale) și frunze verzi (salată, spanac, pătrunjel), bogate în luteină și zeaxantină. Extrem de benefice sunt protejarea ochilor împotriva razelor ultraviolete, cu ochelari cu filtre, sportul și renunțarea la fumat.
Surse:
