Gratuit CAS
Zeci de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați anual cu sinuzita. Aceasta reprezintă o inflamație a mucoasei sinusurilor, opt cavități osoase situate în spatele pomeților, la nivelul frunții și între ochi. Astfel, la nivelul structurii osoase a capului, există două sinusuri pereche etmoidale, situate între ochi, două sinusuri pereche maxilare, situate sub ochi, două sinusuri pereche sfenoidale, situate în spatele ochilor și două sinusuri pereche frontale, situate deasupra ochilor.
În mod normal, sinusurile sunt umplute cu aer, iar rolul mucoasei acestora este producerea mucusului, ceea ce menține cavitatea nazală în anumiți parametri. Rolul acestui mucus este acela de a proteja împotriva agenților cu potențial nociv precum praful, alergenii sau particulele poluante. În momentul în care mucoasa sinusurilor se inflamează, iar sinusurile se umplu cu lichid, poate apărea sinuzita. Aceasta poate fi de mai multe tipuri: bacteriană, fungică, virală și alergică, în funcție de agentul infecțios sau alergic care a produs-o. Deși sinuzita poate îmbolnăvi toate sinusurile, cel mai frecvent sunt afectate sinusurile maxilare.
Sinuzita: tipuri în funcție de durată
Pe lângă clasificarea în funcție de agenții care o produc, sinuzita mai poate fi clasificată și în funcție de durată și recurență. Astfel, există patru tipuri de sinuzită:
- sinuzită acută, caracterizată prin simptome precum nas înfundat, nas care curge și durere de cap care durează între două și patru săptămâni. Uneori, simptomele par să se amelioreze, dar revin în forță;
- sinuzita cronică, caracterizată prin congestie nazală, rinoree, durere/presiune în zona feței, tulburări de miros, simptome care durează cel puțin 12 săptămâni;
- sinuzită subacută, caracterizată prin simptome care durează între 4 și 12 săptămâni;
- sinuzită acută recurentă, situație în care un pacient se confruntă cu simptome de sinuzită de cel puțin 4 ori într-un an, iar fiecare episod de boală durează mai puțin de două săptămâni.
Sinuzita: cauze și factori de risc
Sinuzita poate fi produsă de agenți patogeni precum bacterii, virusuri sau fungi. Toate aceste microorganisme se pot înmulți și pot inflama și bloca sinusurile, astfel declanșându-se sinuzita.
Sinuzita poate apărea pe fondul unei răceli, dar poate fi declanșată și pe fondul unui teren alergic la diverse substanțe, precum mucegaiurile. În plus, polipii nazali și deviația de sept cresc riscul apariției sinuzitelor. De asemenea, fumatul poate fi un factor de risc, la fel și un fond imunitar cu probleme, ca urmare a unor boli sau tratamente medicamentoase.
Copiii pot face mai frecvent sinuzită dacă stau mult cu suzeta sau dacă beau din biberon, întinși în pătuț.
Sinuzita: simptome
Sinuzita este însoțită de o serie de simptome supărătoare pentru persoanele care se confruntă cu această afecțiune. Cele mai frecvente simptome sunt:
- prezența mucusului în gât
- nasul înfundat
- mucus nazal extrem de dens, de culoare galbenă sau verde
- presiune facială
- dureri de cap, de dinți sau de urechi
- tuse
- halitoză
- oboseală
- febră
- perturbarea mirosului
Sinuzita: diagnostic
Dacă o persoană trece prin astfel de simptome, atunci ar trebui să se adreseze unui medic. Medicul de familie va recurge la examinarea sferei ORL (nas, gură, urechi) pentru a investiga prezența inflamației asociate sinuzitei. În plus, ar putea fi nevoie de un consult la un specialist ORL, dacă sinuzita nu trece după 3 luni de tratament sau dacă episoadele de boală se tot repetă. Medicul ORL-ist ar putea utiliza endoscopul pentru examinarea nasului, iar în unele situații ar putea recomanda investigații suplimentare precum tomografia zonei sinusale. Vizita la medic este obligatorie dacă pacienții se confruntă cu simptome severe precum durerea de cap sau în zona nasului, dacă simptomele care păreau să se amelioreze se agravează sau dacă febra durează mai mult de 3-4 zile. În plus, vizita la medic devine obligatorie și pentru persoanele care au în antecedent numeroase episoade de sinuzită.
Sinuzita: tratament
Tratamentul sinuzitei depinde de gravitatea acesteia. Astfel, formele mai ușoare de sinuzită se pot trata cu succes cu ajutorul decongestionantelor nazale, al medicamentelor antialergice (dacă sinuzita apare pe fond alergic) și al irigațiilor saline. De asemenea, hidratarea este importantă în cazul sinuzitelor virale.
În cazul în care sinuzita nu cedează la aceste tratamente în 10 zile, medicul ar putea recomanda administrarea antibioticelor. Acestea se iau însă numai la sfatul medicului și numai când se impune folosirea lor. De exemplu, în sinuzitele virale, antibioticele pot face mai mult rău decât bine. În plus, una dintre problemele majore de sănătatea ale omenirii este rezistența la antibiotice, de multe ori apărută pe fondul abuzului sau al administrării fără a ține cont de sfatul medicului. Pe lângă antibiotice, medicii ar putea recomanda decongestionante topice sau orale și sprayurile cu corticosteroizi (aceștia se aplică doar câteva zile pentru că abuzul poate fi dăunător).
Pe lângă terapiile medicamentoase, de mare folos pot fi compresele cu apă caldă aplicate în zona sinusurilor și inhalațiile cu diverse remedii decongestionante. Nu sunt de neglijat nici terapiile complementare precum acupunctura sau presopunctura pentru calmarea durerilor sinusale.
În anumite cazuri, sinuzita impune intervenția chirurgicală de extirpare a unor țesuturi care blochează sinusurile. De asemenea, în cadrul intervențiilor care se fac cu anestezie generală, medicii pot introduce un balonaș în interiorul sinurilor, îl umflă pentru a elibera sinusurile și apoi îl extrag.
Sinuzita: prevenție
Există câteva recomandări și sfaturi importante pentru a evita pe cât posibil sinuzita, mai ales în cazul persoanelor care au factori de risc. Acestea ar fi igiena corectă a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele care au simptome de răceală, utilizarea unui umidificator, renunțarea la fumat, dar și evitarea celui pasiv. În plus, vaccinarea antigripală și cea antipneumococică pot reduce riscul de sinuzită. Deși este o boală tratabilă, sinuzita se poate complica, iar infecția sinusurilor poate duce și la deces.
Surse:
