Gratuit CAS
Fibrilația atrială reprezintă cea mai frecventă aritmie: peste 30 de milioane de oameni din întreaga lume au primit în 2017 diagnosticul „fibrilație atrială”. Se estimează că numărul real al celor care au fibrilație atrială este de 37, 5 milioane, cu o creștere cu 33% a numărului de cazuri în ultimii 20 de ani. Previziunile specialiștilor arată că, până în 2050, 17,9 milioane de persoane din Europa vor suferi de fibrilație atrială, în timp ce numărul pacienților din Statele Unite ar putea ajunge până la 12 milioane. Fibrilația atrială trebuie diagnosticată și tratată pentru că reprezintă un factor de risc important pentru formarea cheagurilor de sânge, pentru accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și alte afecțiuni ale inimii.
Ce este fibrilația atrială?
Fibrilația atrială face parte din spectrul aritmiilor cardiace, situații medicale când inima bate prea încet, prea repede sau neregulat. În mod normal, bătăile inimii sunt regulate și ar trebui ca, în repaus, numărul acestora să fie între 60 și 100 pe minut. În cazul persoanelor cu fibrilație atrială, bătăile inimii sunt neregulate, iar numărul acestora depășește 100 pe minut.
La persoanele care au fibrilație atrială, bătăile neregulate ale inimii se produc în partea superioară a inimii, în atrii, ca urmare a unor impulsuri electrice anormale. Ritmul neregulat și numărul mare de bătăi face ca inima să nu se poată relaxa așa cum ar trebui între bătăi. Astfel, inima nu mai poate funcționa eficient, iar fluxul de sânge dinspre atrii spre ventricule este afectat. Persoanele care au fibrilație atrială o pot resimți ocazional sau permanent.
Care sunt simptomele fibrilației atriale și factorii de risc?
Există anumite persoane care au fibrilație atrială, dar nu prezintă niciun simptom. În alte situații, pacienții diagnosticați cu fibrilație atrială se confruntă cu:
- palpitații;
- bătăi neregulate ale inimii;
- oboseală;
- amețeală;
- scurtarea repirației;
- durere în piept.
Deseori, pacienții descriu fibrilația atrială ca pe zbatere a inimii în piept sau prin senzația ca inima bate neregulat sau că se oprește. Alte persoane reclamă o stare de rău, de confuzie, de slăbiciune, însoțite de nevoia de aer.
Toate aceste simptome trebuie semnalate medicului, iar vizita de urgență la spital trebuie să aibă loc dacă o persoană are dureri în piept care radiază spre față, gât sau braț, dacă are o senzație de apăsare grea în piept, dacă respiră cu dificultate, transpiră și se simte rău. Toate aceste simptome trebuie semnalate unui serviciu de urgență mai ales dacă persistă mai mult de 15 minute.
Riscul de a face fibrilație atrială crește odată cu înaintarea în vârstă. Iar hipertensiunea arterială este responsabilă pentru un caz din 5 de fibrialație atrială.
Alti factori de risc sunt obezitatea, diabetul, insuficiența cardiacă, hipertiroidia, boala cronică renală, excesul de alcool, fumatul, creșterea în volum a atriului și ventriculului stângi.
Accidentul vascular cerebral, o complicație gravă a fibrilației atriale
Una dintre cele mai grave complicații ale fibrilației atriale este accidentul vascular. Statisticile spun că fibrilația atrială crește de 5 ori riscul de accident ischemic. De altfel, fibrilația atrială este responsabilă pentru un caz din șapte de accidente vasculare. Accidentele vasculare produse pe fondul fibrilației atriale sunt mult mai grave decât cele care au alte cauze.
Cum se diagnostichează fibrilația atrială
În momentul în care o persoană se confruntă cu simptomele fibrilației atriale, ar trebui să-și măsoare pulsul. Apoi, dacă în repaus, fără a bea cafea sau a fuma înainte de evaluare, pulsul este crescut la peste 100 de bătăi pe minut, atunci persoana respectivă ar trebui să meargă la medicul cardiolog. După examenul clinic, acesta ar putea recomanda o serie de analize de sânge pentru funcțiile renală, tiroidiană sau pentru a vedea dacă este vorba despre anemie. Pe lângă aceste teste, se pot face investigații precum electrocardiograma, ecografia cardiacă, radiografia pulmonară și se poate monta un aparat de tip Holter ECG pentru a evalua activitatea inimii timp de 24 de ore.
Cum se tratează fibrilația atrială?
Fibrilația atrială în sine nu pune viața în pericol, însă complicațiile precum accidentul vascular sunt grave și trebuie prevenite. Astfel, pacienții cu fibrilație atrială vor fi investigați și vor primi tratamente pentru afecțiunile sau situațiile care au dus la fibrilație atrială (hipertensiune, hipertiroidie sau bolile renale cronice).
De asemenea, pacienții pot primi tratamente medicamentoase pentru a controla aritmia și pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge care pot duce la accident vascular cerebral.
Printre opțiunile de tratament pentru fibrilație de numără și cardioversia electrică pentru corecția ritmul cardiac, ablația cardiacă pentru corecta impulsurile electrice anormale și montarea unui stimulator cardiac pentru a ameliora tulburarea de ritm cardiac.
Ce stil de viață trebuie să adopte pacienții cu fibrilație atrială?
La fel ca în cazul multor alte afecțiuni, și în fibrilația atrială, stilul de viață sănătos poate face diferența în ceea ce privește starea de bine a pacienților. Astfel, persoanele care au fibrilație atrială pe fondul obezității sau diabetului trebuie să adopte o dietă sănătoasă. să facă mișcare, să slăbească și să-și țină glicemia în limite normale. De asemenea, trebuie evitate fumatul și excesul de alcool. Este importantă și calitatatea somnului. De aceea, pe lângă tratamentele pentru fibrilației, pacienții trebuie să respecte și recomandările medicilor în privința stilului de viață.
Surse:
