Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate din lume: conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, 17, 9 milioane de persoane și-au pierdut viața în 2019 ca urmare a afecțiunilor cardiovasculare. Acestea reprezintă 32% din numărul total al deceselor la nivel global. Infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral sunt cauzele a 85% din numărul total de decese prin boală cardiovasculară.
Afecțiunile cardiovasculare sunt cele care îmbolnăvesc inima și vasele de sânge de la nivelul întregului organism. Din fericire, bolile cardiovasculare pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos și prin eliminarea unor obiceiuri nocive precum fumatul sau excesul de alcool.
Infarctul miocardic este una dintre cele mai grave situații medicale care trebuie semnalată rapid medicului sau serviciului de urgență 112. Dacă medicii intervin la timp, viața pacienților poate fi salvată. Iar schimbările din stilul de viață pot asigura longevitatea persoanelor care au trecut printr-un infarct.
Ce este infarctul de miocard?
Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge oxigenat către inimă este afectat, iar mușchiul cardiac nu mai este irigat corespunzător. Fluxul normal de sânge poate fi redus semnificativ sau chiar întrerupt, situație care poate fi amenințătoare de viață.
Întreruperea fluxului normal de sânge către inimă apare ca urmare a îngustării sau chiar blocării arterelor coronare din cauza depunerilor de grăsime, colesterol și ale altor substanțe, depuneri numite și plăci de aterom. Atunci când plăcile de aterom se desprind de la artere, se formează cheaguri de sânge care blochează fluxul normal de sânge către mușchiul cardiac, cel mai important din corp. Dacă mușchiul cardiac este privat de oxigen și nutrienți, apare ischemia care poate duce la afectarea gravă a unei părți a mușchiului cardiac. Acesta este de fapt infarctul de miocard.
Care sunt cauzele infarctului de miocard?
Principala cauză a infarctului de miocard este boala arterială coronariană. Aceasta reprezintă formarea plăcilor de aterom în principale vase de sânge care irigă inima. Aceste plăci de aterom (colesterol și alte substațe) se acumulează treptat, proces denumit ateroscleroză. Când din pereții vaselor de sânge se desprind plăci de aterom sau când acestea îngustează mult vasele, atunci fluxul de sânge către inimă este serios afectat.
Ateroscleroza apare în organism pe fondul colesterolului crescut, al hipertensiunii arteriale și diabetului. De asemenea, fumatul, excesul de alcool, obezitatea și sedentarismul sunt factori de risc pentru boala coronariană.
O altă cauză a infarctului de miorcard, însă mult mai puțin frecventă decât boala coronariană, este spasmul arterial sau o contracție bruscă la nivelul unei artere coronare care afectează fluxul normal de sânge spre inimă.
Printre factorii de risc ai infarctului de miocard este și înaintarea în vârstă: infarctul de miocard apare mai frecvent la bărbații cu vârsta peste 45 de ani și la femeile cu vârsta peste 55 de ani. Un risc crescut de a face infarct de miocard îl au persoanele care au rude apropiate care au făcut infarct la vârste tinere și cele care consumă droguri precum amfetaminele și cocaina. Preeclampsia, lupusul și artrita reumatoidă cresc riscul de infarct. La fel și stresul.
Simptomele infarctului de miocard
În primele stadii, acumularea plăcilor de aterom în arterele coronare nu dă niciun fel de simptom. Pe măsură ce arterele sunt afectate, alte vase de sânge din vecinătate pot prelua o parte din fluxul de sânge. Însă în momentul în care o parte din mușchiul inimii este privat de sânge și nutrienți și este grav afectat, se pot instala simptome precum:
- presiune și durere în piept, simptome care se extind spre mână, gât, spate și față;
- stare de rău, arsuri în piept, indigestie, durere abdominală, transpirații reci, stare de leșin;
- slăbiciune, dificultăți la respirație, scurtarea respirației, amețeală.
Există situații când simptomele apar brusc, dar și cazuri când durerea în piept persistă câteva zile.
Orice persoană care se confruntă cu aceste simptome și suspectează un infarct de miocard ar trebui să sune de urgență la 112. Cu cât se intervine mai repede, cu atât cresc șansele ca inima să fie mai puțin afectată, iar recuperarea să fie mai bună.
Până la sosirea ambulanței, persoanele care suspectează prezența unui infarct ar putea lua aspirină, în cazul în care nu există contraindicații sau alergii, substanță utilă pentru circulația sanguină.
Cum se tratează infarctul de miocard?
Infarctul de miocard se tratează la spital și terapia poate consta în medicamente pentru dizolvarea cheagurilor de sânge și într-o intervenție chirugicală pentru a restabili fluxul de sânge optim către inimă.
Un episod de infarct miocardic afectează inima mai mult sau mai puțin, în funcție de dimensiunea zonei care a fost privată de oxigen și nutrienți, de rapiditatea cu care s-a început tratamentul, dar și de stilul de viață adoptat ulterior de pacienți.
Zona afectată se cicatrizează în câteva săptămâni, iar restul inimii neafectate continuă să funcționeze. Însă există riscul ca inima să nu mai poată face față sută la sută tuturor funcțiilor normale. De aceea, este nevoie de tratamente speciale, de schimbări în stilul de viață, de programe de recuperare și de vizite regulate la medic pentru a evita posibile complicații pe termen lung.
Ce trebuie să știe pacienții care au trecut printr-un infarct?
Recuperarea după un infarct de miocard depinde de fiecare caz în parte. Aceasta poate dura de la câteva zile la câteva luni în funcție de afectarea inimii.
Pacienții care au suferit un infarct ar trebui să știe că au un risc mai mare decât persoanele sănătoase de a face un alt infarct sau de se confrunta pe viitor cu un accident vascular cerebral, cu probleme renale sau cu o boală arterială periferică. Alte posibile complicații pot fi aritmiile sau șocul cardiogenic.
Riscul unui pacient de a se confrunta cu probleme suplimentare pe termen lung poate fi redus prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă mișcarea regulată, dieta echilibrată și managementul stresului.
Extrem de importantă este și respectarea medicației recomandate de medicul cardiolog, dar și a programului de recuperare după un infarct. Aceste programe de recuperare pot include exerciții fizice, consiliere în privința schimbărilor benefice care se impun în stilul de viață, dar și suport psihologic.
Cum poate fi prevenit un infarct de miocard?
Din fericire, la ora actuală, multe dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite cu succes. În primul rând, de mare ajutor poate fi combinația dintre dieta echilibrată (bazată pe consumul de legume, fructe, cereale integrale, pește, pui și lactate fermentate) și mișcarea regulată. Carnea roșie, dulciurile și produsele hipercalorice ar trebui consumate ocazional, în cantități mici. De mare folos sunt evitarea fumatului și a alcoolului. În plus, programele de management a stresului fac bine organismului. Și nu în ultimul rând, efectuarea unui program de analize și investigații regulate poate pune în evidență anumite probleme de sănătate în stadiu incipient. Pentru a preveni un infarc de miocard, pacienții cu diabet, colesterol crescut și hipertensiune ar trebui să meargă regulat la medic și să respecte tratamentele recomandate de specialiști.
Surse: