Gratuit CAS
Hipertensiunea arterială sau presiunea crescută a sângelui reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru o mare parte din populația globului. Din cifrele furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, reiese că peste 1,2 miliarde de persoane cu vârstele între 30 și 79 de ani se confruntă cu valori crescute ale tensiunii arteriale. De altfel, conform unui studiu recent realizat de Imperial College London și OMS, publicat în prestigioasa revista The Lancet, numărul persoanelor care au hipertensiune arteială s-a dublat în ultimii 30 de ani, de la 650 de milioane la 1, 28 miliarde.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât studiul arată că mai mult de 700 de milioane dintre cei care au hipertensiune arterială nu știu că se confruntă cu acest pericol pentru sănătate și implicit, nu primesc tratament.
Conform unui studiu efectuat în 2016, în România, prevalența hipertensiunii arteriale era de 45, 1 % în rândul adulților. Aceasta înseamnă că 7,4 milioane de români se confruntă cu o creștere periculoasă a tensiunii arteriale.
Ce reprezintă hipertensiunea arterială?
Atunci când circulă prin artere, sângele exercită o presiune asupra acestor vase importante din corpul uman. Atunci când presiunea este prea mare, se poate vorbi despre hipertensiune arterială. Tensiunea arterială are două componente: cea sistolică (valoarea care rezultă din măsurători în timp ce inima bate) și cea diastolică (valoarea care rezultă din măsurători între bătăile inimii). Valoarea normală a tensiunii arteriale variază de la o persoană la alta.
La ora actuală, se consideră că valorile normale ale tensiunii arteriale se situează între 90/60 mmHg și 120/80 mmHg (prima dintre valori e componenta sistolică, a doua e cea diastolică). Persoanele ale căror valori ale tensiunii arteriale se situează între 120/80 și 140/90 mmHg au un risc crescut de a face hipertensiune arterială.
Care sunt factorii de risc pentru hipertensiunea arterială?
Există mai multe situații care duc la creșterea valorilor tensiunii arteriale. Prima categorie o reprezintă factorii de risc ce nu pot fi modificați precum moștenirea genetică și vârsta (persoanele peste 65 de ani au un risc crescut de a face hipertensiune arterială). De asemenea, hipertensiunea arterială poate apărea în contextul unor afecțiuni precum diabetul sau anumite boli renale.
Însă de cele mai multe ori, hipertensiune arterială este asociată cu un stil de viață dezechilibrat care include excesul de grăsimi saturate și de tip trans, consumul crescut de sare, sedentarismul, fumatul excesul de alcool. În plus, excesul de greutate și obezitatea sunt însoțite de creșteri periculoase ale valorilor tensiunii arteriale.
Care sunt valorile îngrijorătoare ale tensiunii arteriale și când se consideră că o persoană are hipertensiune arterială?
Conform ghidurilor europene, valoarea de referință a tensiunii arteriale este cea sistolică, de 140 mmHg. La valori mai mari de 140 mmHg, se consideră că este vorba despre hipertensiune arterială. Însă ghidurile americane care vizează sănătatea cardiovasculară au coborât pragul de referință la 130 mmHG. Conform ghidurilor europene, există mai multe grade de hipertensiune arterială:
- Gradul 1: valoarea componentei sistolice este între 140 și 159, iar cea a componentei diastolice este între 90 și 99.
- Gradul 2: valoarea componentei sistolice este între 160 și 179, iar cea a componentei diastolice este între 100 și 109.
- Gradul 3: valoarea componentei sistolice este mai mare sau egală cu 180, iar cea a componentei diastolice este mai mare sau egală cu 110.
Există și hipertensiune sistolică izolată, când valoarea componentei sistolice este mai mare de 140, iar cea a componentei diastolice este mai mică de 90.
Cum se măsoară corect tensiunea arterială?
Cel mai simplu mod de a evalua tensiunea arterială este printr-un screening regulat, care se aplică după vârsta de 18 ani. Măsurarea tensiunii arteriale ar trebui făcută cel puțin o dată la 5 ani, mai ales la persoanele care au vârsta peste 40 de ani. Însă având în vedere faptul că este o evaluare simplă, total neinvazivă, măsurătorile se pot face mult mai frecvent. În cabinetul medical, evaluarea tensiunii arteriale se face corect măsurând-o de 3 ori. La prima vizită la medic, evaluarea se va face la ambele mâini, apoi doar la mâna unde presiunea sângelui este mai mare. La ora actuală, există și aparate de măsurat tensiunea la domiciliu. Cele mai precise sunt cele care se montează la nivelul brațului. Măsurătorile de la nivelul degetului și încheieturii mâinii nu sunt tocmai precise. Înainte de evaluarea tensiunii arteriale, trebuie evitate alcoolul și cafeaua cu 30 de minute înainte de măsurătoare. Brațul trebuie sprijinit pe o suprafață astfel încât cotul să ajungă la nivelul inimii. Aparatul trebuie plasat direct pe piele, după 5 minute de relaxare, în tăcere, evitând poziția picior peste picior. Valorile crescute peste normal ale tensiunii arteriale trebuie semnalate medicului. Acesta va face propria măsurătoare, un scor de risc și va recomanda o abordare personalizată pentru fiecare pacient, abordare care va include obligatoriu schimbări ale stilului de viață și eventual, medicație.
Care sunt riscurile și simptomele hipertensiunii arteriale?
Valorile crescute ale tensiunii arteriale nu trebuie niciodată neglijate. Aceasta pentru că pe termen mediu și lung pot fi asociate cu probleme grave de sănătate. Presiunea crescută a sângelui prin artere duce la pierderea elasticității acestora, ceea ce afectează circulația sângelui și oxigenarea corectă a inimii. Astfel, pot apărea durerile în piept. Însă cel mai grav este faptul că hipertensiunea arterială este factor de risc pentru infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și moarte subită. În plus, hipertensiunea arterială poate îmbolnăvi rinichii și poate duce la insuficiență renală. La multe persoane, hipertensiunea arterială nu dă simptome, acesta fiind un motiv important pentru a măsura regulat tensiunea. Însă creșterea periculoasă a presiunii sângelui poate fi însoțită de dureri de cap, sângerări nazale, țiuit în urechi, aritmie, oboseală, anxietate, greață, durere în piept. Toate aceste simptome trebuie semnalate rapid medicului care va măsura tensiunea și va face recomandări ulterioare în privința stilului de viață și medicației.
Cum se pot reduce valorile tensiunii arteriale printr-un stil de viață sănătos?
Un stil de viață sănătos, destinat normalizării tensiunii arteriale, ar trebui adoptat de orice persoană care își dorește o stare de bine pe termen lung. Printre măsurile destinate combaterii hipertensiunii arteriale se numără reducerea aportului de sare la mai puțin de 5 g pe zi, a consumului de alcool, renunțarea la tutun, eliminarea grăsimilor trans din regimul alimentar (se găsesc în fas-food, prăjeli, produse de patiserie) și limitarea consumului de grăsimi animale. În plus, trebuie reduse cantitățile de cafea, ceai negru sau băuturi de tip cola. De bun augur pentru sănătate sunt consumul crescut de legume și fructe, activitatea fizică, managementul stresului și eliminarea excesului de greutate.
Când se tratează hipertensiunea arterială?
Pe lângă schimbarea stiului de viață, persoanele cu hipertensiune arterială ar putea primi medicație. Aceasta se ia după o evaluare la un specialist care va lua în calcul mai mulți factori. De exemplu, persoanele cu tensiunea mai mare de 140/90 mmHg ar putea primi recomandarea de a-și schimba stilul de viață, dacă nu au alți factori de risc asociați. Însă dacă o persoană cu hipertensiune are și obezitate, atunci ar putea intra în categoria celor care trebuie să ia și medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale. Valorile care se situează peste 160/100 mmHg încadrează pacienții în categoria celor care trebuie să ia obligatoriu tratament. Uneori, tratamentul trebuie luat toată viața. Printre clasele de medicamente recomandate se numără inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocanții receptorilor pentru angiotensină și cei pentru canalul de calciu.
Surse:
https://www.who.int/news/item/25-08-2021-more-than-700-million-people-with-untreated-hypertension
https://www.health.harvard.edu/heart-health/reading-the-new-blood-pressure-guidelines
https://www.nhs.uk/conditions/high-blood-pressure-hypertension/
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-2019-.pdf
