Endometrioza, o afecțiune dureroasă, greu de diagnosticat

Endometrioza este o afecțiune cronică dureroasă, în care porțiuni de țesut cu structură similară cu endometrul (mucoasă uterină) se regăsesc la nivelul altor organe, în afara uterului. Afectează aproximativ 200 de milioane de femei la nivel global, după cum arată statisticile furnizate de Fundația Americană de Endometrioză și implică cel mai frecvent ovarele, trompele uterine și țesutul care căptușește pelvisul. Rareori, țesutul endometrial se poate răspândi dincolo de organele pelvine.

Țesutul anormal care crește în afara uterului nu este canceros, dar poate duce la complicații serioase:

• • Oboseală cronică
  • Probleme intestinale și urinare
  • Durere sau crampe în timpul menstruației
  • Flux menstrual mai abundent și care durează mai multe zile
  • Greaţă
  • Infertilitate – cea mai importantă complicație a endometriozei; aproximativ 50% dintre femeile cu endometrioză întâmpină greutăți în a rămâne însărcinate.

De ce apare endometrioza?

Nimeni nu știe sigur care sunt cauzele creșterii anormale a țesutului similar endometrului în afara uterului. Cercetătorii încă studiază posibilele cauze:

• • Probleme cu fluxul menstrual. Menstruația retrogradă este cea mai probabilă cauză a endometriozei. Sângele menstrual care conține celule endometriale curge înapoi prin trompele uterine în cavitatea pelvină în loc să fie eliminat. Aceste celule endometriale se lipesc de pereții pelvieni și de suprafețele organelor pelvine, unde cresc și continuă să se dezvolte și să sângereze pe parcursul fiecărui ciclu menstrual.
  • Factori genetici. Deoarece endometrioza apare în aceeași familie, poate fi o afecțiune moștenită.
  • Probleme ale sistemului imunitar. Un sistem imunitar slăbit poate să nu identifice și să distrugă țesutul endometrial care crește în afara uterului.
  • Hormoni. Estrogenul pare să crească riscul de endometrioză. Estrogenul poate transforma celulele embrionare (celule aflate în primele etape ale dezvoltării) în implanturi de celule asemănătoare endometrului în perioada pubertății.
  • Interventii chirurgicale. După realizarea unei intervenții chirurgicale în zona abdominală, cum ar fi o cezariană sau o histerectomie, celulele endometriale se pot atașa de incizia chirurgicală.
  • Probleme legate de transportul celulelor endometriale. Vasele de sânge sau sistemul limfatic pot transporta celulele endometriale către alte părți ale corpului.

Endometrioza crește riscul de cancer?

Există numeroase cercetări referitoare la o posibilă legătură între endometrioză și cancer, iar rezultatele sunt mixte.

Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie recomandă medicilor ginecologi să informeze femeile că dovezile nu indică faptul că endometrioza determină apariția cancerului. Cu toate acestea, anumite tipuri de cancer, cum este cancerul endometrial, sunt mai frecvente la femeile care suferă de endometrioză.

Simptomele endometriozei

Simptomul principal al endometriozei este durerea pelvină, adesea resimțită în timpul menstruației. Intensitatea durerii pelvine nu este neapărat un indicator fiabil al severității afecțiunii. Există femei cu endometrioză ușoară care acuză durere severă și există femei cu endometrioză avansată care nu au aproape deloc dureri.

Semnele și simptomele endometriozei includ:

• • Menstruație dureroasă (dismenoree). Durerea pelvină și crampele pot începe înainte de apariția menstruației și pot fi resimțite timp de câteva zile. Nu sunt excluse nici durerile în zona lombară sau abdominală
  • Durere în timpul actului sexual. Durerea în timpul actului sexual sau după sex este frecventă în cazul femeilor care suferă de endometrioză.
  • Durere în timpul urinării, în special în timpul menstruației.
  • Flux menstrual abundent. Unele femei pot avea un flux menstrual mai abundent sau pot avea sângerări vaginale în afara menstruației (sângerări întremenstruale).
  • Infertilitate. Uneori, endometrioza este diagnosticată atunci când femeia solicită tratament pentru infertilitate.
  • Alte semne și simptome: oboseală, diaree, constipație, balonare sau greață, în special în timpul menstruației.

Diagnosticul endometriozei

Endometrioza este adesea dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot varia considerabil și multe afecțiuni pot provoca simptome similare. Endometrioza este uneori confundată cu boala inflamatorie pelvină  sau chisturile ovariene. Poate fi confundată și cu sindromul de intestin iritabil, o afecțiune care provoacă atacuri de diaree, constipație și crampe abdominale. În unele cazuri, sindromul de intenstin iritabil poate însoți endometrioza, ceea ce poate complica diagnosticul.

Testele folosite de medicul ginecolog pentru a depista endometrioza includ:

• • Examinare pelvină. Medicul palpează zonele din pelvis pentru anomalii, cum ar fi chisturi pe organele de reproducere sau cicatrici în spatele uterului.
  • Ecografie transvaginală. Această investigație nu depistează endometrioza, dar poate identifica chisturile asociate cu endometrioza (endometrioame).
  • Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Ajută chirurgul să obțină informații detaliate despre locația și dimensiunea implanturilor endometriale.
  • Laparoscopie. Permite chirurgului să vă vadă în interiorul abdomenului eventualele semne de țesut endometrial crescut în afara uteruui. Intervenția se realizează sub anestezie generală. O intervenție laparoscopică poate oferi informații despre locația, amploarea și dimensiunea implanturilor endometriale. Chirurgul poate lua inclusiv o probă de țesut (biopsie) pentru teste suplimentare. Adesea, chirurgul poate trata complet endometrioza în timpul intervenției laparoscopice.

Tratamentul endometriozei

În funcție de severitatea simptomelor, endometrioza poate fi tratată prin medicație sau chirurgie, în funcție dacă femeia dorește sau nu să rămână însărcinată.

Adesea, pilulele contraceptive și inelele vaginale pot ajuta la controlul hormonilor responsabili de acumularea țesutului endometrial. Acest lucru nu doar ușurează durerea cauzată de endometrioză, dar poate ajuta și la reducerea riscului de cancer ovarian. Pe de altă parte, în unele cazuri, anticonceptionalele pot crește ușor riscul de cancer de sân, deci este recomandat să discutați cu medicul ginecolog avantajele și dezavantajele fiecărei opțiuni terapeutice în parte.

Tratamentul chirurgical este, de obicei, ales pentru simptome severe, atunci când tratamentul hormonal nu reduce simptomele sau în cazul femeilor cu probleme de fertilitate. În timpul operației, chirurgul poate localiza orice zonă a endometriozei și poate elimina țesutul crescut în afara uterului. După operație, adesea este reluat tratamentul hormonal, în cazul femeilor care nu doresc să rămână însărcinate.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656

https://www.nhs.uk/conditions/endometriosis/

https://www.womenshealth.gov/a-z-topics/endometriosis

https://www.mdanderson.org/publications/focused-on-health/endometriosis-cancer-risk.h32Z1591413.html