Boala renală cronică afectează întregul organism

Boala renală cronică, numită și insuficiență renală cronică, este o afecțiune caracterizată prin pierderea treptată a funcției renale. În mod normal, rinichii filtrează deșeurile și excesul de lichide din sânge, care apoi sunt eliminate din organism prin urină. Atunci când boala renală cronică ajunge într-un stadiu avansat, niveluri periculoase de lichid, electroliți și deșeuri se pot acumula în organism.

Boala cronică renală începe să se manifeste și să devină evidentă abia atunci când funcția renală este afectată semnificativ. Poate progresa până la insuficiență renală în stadiu final, care este fatală în lipsa filtrării artificiale (dializă) a rinichilor sau în lipsa realizării unui transplant de rinichi.

Se estimează că între 8 și 10% din populația adultă prezintă o anumită formă de afectare renală și în fiecare an milioane de oameni își pierd viața din cauza complicațiilor asociate bolii renale cronice, precum: pericardită, boală cardiovasculară, leziuni ireversibile la nivelul rinichilor care duc la blocaj renal.

De ce apare insuficiența renală?

Insuficiența renală apare atunci când o boală afectează funcția renală, determinând agravarea leziunilor renale pe parcursul mai multor luni sau ani. Bolile și afecțiunile care conduc la boli renale cronice sunt:

• • Diabet zaharat de tip 1 sau de tip 2
  • Tensiune arterială crescută
  • Glomerulonefrită – o inflamație a unităților filtrante ale rinichilor (glomeruli)
  • Nefrite interstițiale – inflamarea tubulelor rinichilor și a structurilor înconjurătoare
  • Boala de rinichi polichistica
  • Obstrucția prelungită a tractului urinar, cauzata de afecțiuni precum prostata mărită, pietre la rinichi și unele tipuri de cancer
  • Refluxul vezico-ureteral – o afecțiune în care urina se întoarce în rinichi, în loc să fie eliminată
  • Infecție renală recurentă, numită și pielonefrită

Simptomele insuficienței renale

Semnele și simptomele bolii renale cronice se dezvoltă în timp, întrucât leziunile produse la nivelul rinichilor progresează lent. Prin urmare, simptomatologia este adesea nespecifică, ceea ce înseamnă că poate fi cauzată și de alte boli. Cum rinichii sunt extrem de adaptabili și capabili să compenseze funcția pierdută, este posibil ca semnele și simptomele să nu apară până în momentul în care boala produce daune ireversibile.

Semnele și simptomele bolii renale pot include:

• • Greaţă
  • Vărsături
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Oboseală și slăbiciune
  • Probleme cu somnul
  • Modificări ale cantității de urină
  • Scăderea clarității mentale
  • Crampe musculare
  • Umflarea picioarelor și a gleznelor
  • Mâncărime persistentă
  • Durere în piept, dacă lichidul se acumulează în jurul căptușelii inimii
  • Dificultate in respirație, dacă lichidul se acumulează în plămâni
  • Hipertensiune arterială (hipertensiune) greu de ținut sub control

Diagnosticul insuficienței renale

Ca prim pas în stabilirea diagnosticului de boală renală, medicul nefrolog analizează istoricul personal și familial, pentru a afla dacă simptomele sunt o cauză a hipertensiunii arteriale sau a administrării vreunui medicament care ar putea afecta funcția renală sau dacă există membrii în familie cu boli renale.

Medicul va recomanda și anumite teste și proceduri, pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de boală renală, cum ar fi:

• • Analize de sange, pentru a verifica nivelul de produse reziduale, cum ar fi creatinina și ureea în sânge
  • Teste de urină, pentru a descoperi eventuale anomalii care indică insuficiență renală cronică
  • Investigații imagistice. Ecografiile abdominale ajută la evaluarea structurii și dimensiunii rinichilor. În funcție de caz, medicul poate recomanda și alte teste de imagistică.
  • Biopsie renală, pentru a ajuta la determinarea cauzelor problemelor renale.

Tratamentul insuficienței renale

Dacă boala renală cronică este depistată într-un stadiu precoce și este gestionată în mod corespunzător, deteriorarea funcției renale poate fi încetinită sau chiar oprită, iar riscul de complicații cardiovasculare asociate poate fi redus. De foarte multe ori, însă, boala renală cronică este depistată în stadii avansate, când leziunile produse la nivelul rinichilor sunt ireversibile.

În general, tratamentul bolii renale cronice constă în adoptarea unor măsuri care țin sub control semnele și simptomele, reduc complicațiile și progresia lentă a bolii. Dacă rinichii sunt grav deteriorați, este posibil să fie nevoie de tratament pentru boala renală cronică în stadiu final: dializă sau transplant renal.

1.Tratamentul cauzelor bolii renale cronice.

Medicul va acționa pentru a încetini sau ține sub control cauza bolii renale cronice. Opțiunile de tratament variază în funcție de cauză.

2.Tratamentul complicațiilor bolii renale cronice.

Complicațiile bolilor renale pot fi controlate prin diferite opțiuni terapeutice:

• • Medicamente pentru controlul hipertensiunii arteriale. Medicul poate recomanda medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale – în general inhibitori ai enzimei care transformă angiotensina (ACE) sau blocanți ai receptorilor angiotensinei II – și pentru a păstra funcția renală.
  • Medicamente pentru scăderea nivelului de colesterol. Statinele ajută la reducerea nivelului colesterolului. Persoanele cu boli renale cronice prezintă adesea niveluri ridicate de colesterol rău, ceea ce poate crește riscul bolilor de inimă.
  • Medicamente pentru tratarea anemiei. Pot fi recomandate suplimente hormonale (hormonul eritropoietină), care în unele cazuri conțin fier adițional. Suplimentele de eritropoietină ajută la producerea mai multor globule roșii, care pot ameliora oboseala și slăbiciunea asociate anemiei.
  • Medicamente pentru ameliorarea inflamației și edemului. Persoanele cu boală renală cronică pot reține lichide, fapt care poate duce la umflarea picioarelor și creșterea tensiunii arteriale. Diureticele pot ajuta la menținerea echilibrului lichidelor din corp.
  • Medicamente pentru protejarea oaselor. Suplimentele de calciu și vitamina D previn pierderea masei osoase și reduc riscul de fractură.
  • O dietă săracă în proteine ​​pentru a reduce la minimum produsele reziduale din sânge. Pe măsură ce organismul prelucrează proteinele ​​din alimente, creează produse reziduale pe care rinichii trebuie să le filtreze. Pentru a ușura “munca” rinichilor, medicul poate recomanda un consum scăzut de proteine.

3. Tratamentul bolii renale în stadiu final.

Dacă tratamentul medicamentos și schimbările alimentare nu reușesc să ajute rinichii să funcționeze normal, boala poate progresa în insuficiență renală completă sau aproape completă, ceea ce înseamnă că opțiunile terapeutice constau în dializă sau transplant de rinichi.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-kidney-disease/symptoms-causes/syc-20354521

https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/fullarticle/209184

https://www.worldkidneyday.org/facts/chronic-kidney-disease/