Gratuit CAS
Boala celiacă se poate dezvolta oricând după introducerea în dietă a grâului sau a altor alimente care conțin gluten, de obicei după vârsta de 6-9 luni. Nu se știe de ce unii copii se îmbolnăvesc la începutul vieții, iar alții se îmbolnăvesc după ani de expunere.
Din nefericire, multe persoane cu boala celiacă nu știu că au această boală. Unii experți în domeniu susțin că dacă toate aceste persoane ar fi diagnosticate, boala celiacă ar fi mai frecventă decât diabetul zaharat de tip 1. Tocmai de aceea este deosebit de importantă testarea copilului la primele semne manifestate sau atunci când există cazuri de boala celiacă în familie. Rudele de gradul I (părinte, soră, copil) au un risc de 1 din 10 să dezvolte ei înșiși boala celiacă.
Cum se manifestă boala celiacă la copii?
Simptomele bolii celiace pot varia de la ușoare spre severe. Mulți copii vor manifesta simptome în câteva minute până la câteva ore după consumarea glutenului. În alte cazuri, simptomele pot dura câteva zile sau până la două săptămâni. Mulți copii au simptome ușoare, lesne de ratat, cum ar fi faptul că au gaze excesive, dureri abdominale sau constipație. Alți copii au simptome mai severe care pot duce la un diagnostic mai precoce, inclusiv pierderea rapidă în greutate și vărsături.
Din fericire, copiii și adolescenții răspund de obicei bine la tratamentul care are la bază adoptarea unei diete fără gluten. Majoritatea copiilor se simt considerabil mai bine după două săptămâni de dietă și ating valorile normale ale indicatorilor de sănătate precum înălțime, greutatea și sănătatea oaselor.
Boala celiacă afectează copiii în moduri diferite, în funcție de vârsta lor
1.Sugari și copii mici.
Bebelușii și copiii mici tind să aibă simptome mai evidente, care se manifestă de obicei în tractul gastro-intestinal. Simptomele includ, dar nu se limitează la:
- Vărsături
- Balonare
- Iritabilitate
- Creștere lentă
- Distensie abdominală (balonare abdominală)
- Diaree
- Malnutriție
2.Copii de vârstă școlară.
Vărsăturile sunt mai puțin frecvente la copiii de vârstă școlară decât la sugari și copii mici. Simptomele includ, dar nu se limitează la:
- Dureri de stomac sau dureri abdominale
- Distensie abdominală
- Diaree
- Constipație
- Probleme privind luarea în greutate sau pierderea în greutate
3.Copii mai mari și adolescenți.
Copiii mai mari și adolescenții pot avea simptome sau semne îngrijorătoare care nu sunt în mod evident legate de tractul intestinal și care sunt numite simptome atipice. Unele dintre aceste manifestări includ:
- Creștere rapidă în greutate
- Pierdere în greutate
- Pubertate întârziată
- Dureri la nivelul oaselor sau articulațiilor
- Oboseală cronică
- Dureri de cap recurente sau migrene
- Erupții cutanate cu mâncărime (dermatită herpetiformă)
- Leziuni recurente la nivelul gurii, numite ulcere aftoase
Adolescenții cu boală celiacă pot avea și tulburări de dispoziție, inclusiv anxietate și depresie, precum și atacuri de panică.
Cum este depistată boala celiacă la copii?
Există mai multe teste recomandate pentru diagnosticarea bolii celiace. Copilul trebuie să continue să mănânce alimente care conțin gluten în timpul testării. Începerea unei diete fără gluten sau evitarea glutenului înainte de finalizarea testării poate determina un rezultat inexact.
Persoanele cu boală celiacă care mănâncă gluten au niveluri mai mari decât cele normale ale anumitor anticorpi din sânge. Acești anticorpi sunt produși de sistemul imunitar, deoarece consideră glutenul (proteinele care se găsesc în grâu, secară și orz) ca fiind o amenințare.
Teste de sânge.
Primul pas în testarea bolii celiace este un test de sânge. Testul de sânge spune dacă copilul are un nivel crescut de anticorpi (proteine imune) la transglutaminază tisulară (TTG), care face parte din intestinul subțire. Nivelul acestor anticorpi este de obicei ridicat la persoanele cu boală celiacă (atâta timp cât dieta lor conține gluten), dar aproape niciodată nu este crescut la persoanele fără boală celiacă. Dacă testul este pozitiv pentru anticorpii TTG, de obicei, se recomandă o biopsie a intestinului subțire pentru a confirma diagnosticul bolii celiace.
Biopsia intestinului subțire
Dacă testul de sânge prezintă niveluri ridicate de anticorpi TTG, diagnosticul trebuie confirmat prin examinarea mucoasei intestinului subțire. Acest lucru se realizează prin examinarea la microscop a unei probe din mucoasa intestinului (biopsie). Biopsia poate fi opțională pentru unii copii cu rezultate foarte mari ale testului de anticorpi TTG (valori mai mari de zece ori decât cele normale). Țesutul este, de obicei, colectat în timpul unui test numit endoscopie superioară. Acest test implică înghițirea unui tub flexibil numit endoscop, care are o cameră la capăt. Un medic gastroenterolog pediatru efectuează acest test în timp ce copilul este sedat. Camera permite medicului să privească partea superioară a sistemului digestiv și să îndepărteze bucăți mici (biopsii) de pe suprafața intestinului subțire. Biopsia nu este o procedură dureroasă.
Dieta fără gluten – tratamentul obișnuit al bolii celiace
Boala celiacă este o boală autoimună cronică, ceea ce înseamnă că nu se poate vindeca. Scopul este înlăturarea simptomelor. Tratamentul constă în respectarea, pe tot parcursul vieții, unei diete stricte fără gluten.
În mod normal, interiorul intestinului subțire are structuri asemănătoare degetelor, care se numesc vili intestinali. Aceste structuri permit intestinului subțire să absoarbă nutrienți. La persoanele cu boală celiacă care mănâncă gluten, vilii intestinali se aplatizează, ceea ce interferează cu absorbția nutrienților. Odată ce copilul încetează să mănânce gluten, vilii intestinali se vindecă și trebuie să absoarbă nutrienții în mod normal, ameliorând simptomele. Dieta fără gluten ajută, de asemenea, și la prevenirea viitoarelor complicații, inclusiv malignități.
Surse:
https://celiac.org/about-celiac-disease/celiac-disease-in-children/
https://www.uptodate.com/contents/celiac-disease-in-children-beyond-the-basics
https://www.babycenter.com/0_celiac-disease-wheat-allergy-and-gluten-sensitivity-in-kids_10403347.bc
